Anunț

Adună
Nici un anunț încă.

Comentarii despre cutremurele din Romania

Adună
X
 
  • Filtrează
  • Ora
  • Arată
Curăță tot
postări noi

  • Se pare ca undeva in apropiere de Sinaia apar si cutremure mai adanci, au fost cazuri chiar de cutremure mici cu focare la cca. 100-130 km adancime in Prahova si mai ales langa Sinaia. Asta arata anumite lucruri in legatura si cu Vrancea, fireste. Pe de alta parte, faptul ca pe 9 martie s-a produs un cutremur crustal in Prahova, in zona Filipestii de Padure, iar nu e o simpla intamplare, in raport cu seismul subcrustal de la Moroeni. Lucrurile se leaga bine.

    Comentariu


    • Cutremurul de azi din Marea Neagra s-a produs undeva la Est de Constanta, destul de aproape de zona unui alt cutremur pontic produs pe 4 decembrie 2019 (ML 4,2). Adancimea a fost mai mare decat in cazul precedent, sursa fiind localizata de data asta la baza crustei, nu in partea superficiala ca in decembrie. Sa vedem daca reuseste si Vrancea unul dintre cutremurele ei cvasi-lunare tipice (cu magnitudinea ML intre 4,0-4,5).

      Comentariu


      • Cutremurul crustal din zona TECUCI nu e neobisnuit, el face parte din activitatea crustala a Vrancei, corelata cu procesele fizice din blocul litosferic paleo-subdus. In plus, acest seism s-a produs la 3 luni dupa cutremurul puternic din Estul Turciei de pe falia Est-Anatoliana din 24 ianuarie, precum si la doua luni dupa seismul produs la 23 februarie in zona de granita Turcia-Iran, la Nord-Vest de lacul Salmas. Cutremurele puternice cu mecanisme de decrosare din Turcia si Iran anunta perioade cu seisme perceptibile in Vrancea. Asa ca era de asteptat ca in acest an sa avem mai multe cutremure vrancene cu magnitudini ML mai mari de 4,5 grade. De 5,5+ e mai greu de spus, trebuie sa vedem cum evolueaza seismicitatea globala asociata cu placa Indo-Australiana si cu cea Euro-Asiatica.
        Cel mai puternic cutremur crustal din zona TECUCI pare a fi fost cel din 2 noiembrie 1871, care a cauzat si avarierea mai multor cladiri; seismul din 1871 ar fi avut o magnitudine estimata de 5,3-5,5 grade.

        Comentariu


        • Cutremurul crustal din 22 noiembrie 2014 (ML 5,7, h 41 km, epicentru MARASESTI-PANCIU) a fost urmat de mai multe replici, in primele ore cele mai mari replici au avut magnitudini de 2-3 grade. Totusi pe 7 decembrie 2014 s-a produs si o replica ceva mai mare, cu magnitudinea de 4,5 grade. Vom vedea acum ce si cum va fi, depinde de strutura geotectonica locala, de cum s-a eliberat un anumit stress tectonic si cum s-au reechilibrat stratele de roci dislocate.

          Comentariu


          • La prima vedere, cutremurul ar reproduce, prin aparenta lipsa a replicilor in primele 24 de ore, caracteristicile cutremurelor subcrustale de aceeasi magnitudine, care nu prea dau replici. Totusi, este posibll sa fi existat deja replici extrem de slabe, cu magnitudini ML 0-1. De asemenea, mai e suficient de mult timp sa apara si replici cu magnitudini de 2-3 grade, poate chiar si spre 4,0. Cat priveste cutremurele subcrustale, de asemenea mai sunt de asteptat si alte cutremure perceptibile, in contextul cutremurelor cu mecanisme de decrosare din Turcia si Iran (24 ianuarie, 23 februarie).

            Comentariu


            • Hipocentrul cutremurului este destul de adanc, in fundament (~22km), sub discontinuitatea Conrad. Mecanismul de focar indica o divergenta, cea ce ar trebui sa arate ca platforma Covurlui s-a desprins cumva (local si usor) de platforma Scitica. Legatura cu activitatea subcrustala din Vrancea este evidenta, atat prin adancime si lipsa replicilor cat si prin momentul declansarii, putin dupa faza de Luna Noua. Intamplator, pe acea directie se gasea si planeta Venus. Dupa ce apune Soarele, apare undeva spre vest Luna (aflata la jumatatea drumului dintre faza de Luna Noua si cea de la Primul Patrar), iar deasupra ei straluceste planeta Venus (Luceafarul de seara).

              Cutremure crustale cu epicentre aflate strict in regiunea seismica subcrustala Vrancea sunt in general de magnitudine mai mica. Cutremure crustale de magnitudine mai mare, care par sa apara sub influenta blocului subdus din Vrancea, se produc in zona Fagaras-Campulung si in partea de sud a Moldovei. Din raportul cutremurului din 25 aprilie 2020 elaborat de INFP, se poate constata ca seismul a fost resintit mai puternic spre sud-est, in platforma Covurlui, dar si in Republica Moldova, in zona orasului Chisinau. Cum s-ar putea spune, nimic nu este nou sub Soare. Profesorul Ion Atanasiu spunea despre cutremurele de langa Tecuci:

              "Este surprinzator faptul ca miscarile de la Tecuci nu se inseamna spre V si SV unde sunt linii importante de sensibilitate seismica (Marasesti, Focsani), dar se simt la departari de de zeci de ori mai mari spre NE (Vaslui) si aici fara ca in spatiul intermediar (Tecuci-Vaslui) ele sa se mai insemne si in alta localitate."

              Daca ne mai aducem aminte, cutremure fagarasene se resimteau mult mai putin spre est.

              Comentariu


              • Am avut in ultimele 24 de ore o mica agitatie seismica in gruparea de la PIETRELE INSIRATE. Oarecum interesant este faptul ca unele dintre cutremurele produse au avut loc la adancimi mai mici, 90-100 km, atipice pentru PIETRELE INSIRATE. Al doilea cutremur de aseara insa a fost tipic pentru PIETRELE INSIRATE (adancime 141 km). Adancimile tipice ale focarelor cutremurelor din gruparea central-vestica de la PIETRELE INSIRATE sunt de 140-160 km.

                Comentariu


                • Cutremurul crustal de ieri din Fagaras-Campulung, judetul Dambovita, a avut sursa undeva la SV. de Moroeni si NV. de Pucioasa, la SV. de epicentrul cutremurului din 19 martie (epicentru Moroeni, ML 4,2 si adancime 64 km). Pe 19 martie a fost un cutremur subcrustal cu magnitudinea ML mai mare de 4,0, acum doar un cutremur crustal mult mai slab, cu focar localizat totusi la baza crustei, deci in partea inferioara a acesteia.

                  Comentariu


                  • Vrancea a miscat intr-un context interesant: cutremure in Marea Mediterana, cutremur in Oceanul Indian (Dorsala Indiana centrala), cutremur in Sudul Iranului, mici cutremure in Caucaz si Marea Caspica. Sa mai zica cineva ca Vrancea nu raspunde la factori globali si regionali. Explicatia este totusi simpla: Vrancea nu este nici de pe Marte, nici de pe Venus, Vrancea este doar de pe Pamant, si ca urmare zona seismica Vrancea raspunde la procesele care tin de TECTONICA GLOBALA si REGIONALA. Mai evident decat atat nici ca se putea.
                    Au fost si cateva seisme mici in regiunea caucazian-caspica in ultimele zile, intr-adevar, asa ca miscarea vranceana nu e deloc surprinzatoare. Un cutremur relativ mici, cu origjne in partea din Muntii Buzaului, intre GURA TEGHII si GURA SIRIULUI, cu focar la o adancime tipica pentru cutremurele din Muntii Buzaului.

                    Comentariu


                    • Daca mai era nevoie de o confirmare a influentelor astronomice, Vrancea a mai dat si astazi un cutremuras. Soarele a trecut peste meridianul local la 13:15, Luna la 15:32, iar cutremurul s-a produs la 15:44:45. Influenta planetelor Venus si Marte este (mult) mai dificil de descifrat, dar este (foarte) importanta pentru mai multe zone seismice, inclusiv pentru megaseismele din Japonia. Totusi nu ma astept sa o "descopere" cineva prea curand.

                      Comentariu


                      • Cutremurele cu magnitudini de 4,0+ produse pana azi in 2020:

                        31.01.2020 01:26:47 UTC 45,69N 26,69E 118 km ML=5,2
                        08.03.2020 18:24:51 UTC 45,60N 26,50E 133 km ML=4,2
                        11.03.2020 20:23:37 UTC 45,52N 26,33E 118 km ML=4,4
                        24.04.2020 22:04:18 UTC 45,89N 27,47E _23 km ML=5,0
                        24.05.2020 12:07:07 UTC 45,51N 26,34E 138 km ML=4,2
                        02.06.2020 11:12:58 UTC 45,62N 26,55E 101 km ML=4,5

                        Cutremurul de astazi s-a produs in apropierea clusterului de cutremure foarte adanci de la PIETRELE INSIRATE (h 140-160 km). Se mai intampla uneori ca pe langa cutremurele foarte adanci dintr-un astfel de cluster sa mai apara cutremure cu focare mai putin adanci (in jur de 100 km). O astfel de adancime e oarecum atipica pentru PIETRELE INSIRATE, dar s-a mai intamplat si altadata si uneori un astfel de cutremur preceda unul foarte adanc. Iata de exemplu cazul din martie 2015:

                        16.03.2015 15:49:49 UTC 45,60N 26,45E 118 km ML=4,7
                        29.03.2015 00:44:58 UTC 45,62N 26,48E 145 km ML=4,8

                        Comentariu


                        • Epicentrul a fost putin mai la est fata de clusterul de la Pietrele Insirate. Acolo, la est de Secuiu, apare o mica "linie" de cutremure mai putin adanci (90-100 de km), care se duce spre Vintileasca. Si da, probabil va urma un cutremur produs la adancime mai mare (peste 135-140 de km).

                          Comentariu


                          • In plus, se vede ca micul cutremuras de langa lacul Balta Alba (Buzau), produs pe 31 mai la adancimea de 17 km, a fost un precursor al cutremurului de astazi.

                            Comentariu


                            • Cateva observatii privind cutremurele din ultimele 24 de ore din Banat, regiunea dintre Valea Cernei si Defileul Dunarii. Ele au avut aparitie in secventa, ceea ce e tipic pentru cutremurele crustale din Banat. Interesant e ca seismul precursor s-a produs in partea cea mai de sus a crustei, deci a fost extrem de superficial, in timp ce socul principal s-a produs ceva mai jos, deci la un nivel mai de jos din crusta, la 16 km adancime. Magnitudinea a fost comparabila cu a seismului de la Teregova din 31 octombrie 2014.
                              18 iulie 1991: cutremur crustal cu magnitudinea ML 5,6 si intensitatea epicentrala VIII in zona Baile Herculane, judetul Caras-Severin, cu originea pe grabenul Cernei. Este o zona seismica activa, nu e ceva nou, au fost mereu cutremure acolo si vor mai fi. La 31 octombrie 2014 s-a produs un cutremur cu magnitudinea 4,7 in partea nordica a grabenului Cernei, in zona Teregova, judetul Caras-Severin. Nimic nou, e natura asa cum e ea, frumoasa si complexa.
                              Culoarul Cernei este o structura tectonica de tip graben, adica o asociere de falii in trepte, cu un bloc crustal central cazut in raport cu blocurile crustale vecine, in centru blocul e cazut, iar blocule separate de faliile in trepte laterale mai ridicate fata de blocul central.
                              E o structura tectonica activa seismic, poate genera cutremutre cu magnitudini in jur de 5,0 pana la maxim 5,6 grade (cutremurul de la Herculane din 18 iulie 1991). In octombrie 2014 a fost un cutremur la capatul nordic, in zona Teregova.

                              Comentariu


                              • Ar fi o zona foarte buna ... pentru masurat radonul.

                                Comentariu

                                Procesare...
                                X