Anunț

Adună
Nici un anunț încă.

Astazi in istoria seismica a Romaniei

Adună
X
  • Filtrează
  • Ora
  • Arată
Curăță tot
postări noi

  • #16
    La 12 aprilie 1969 s-a produs un cutremur crustal moderat in zona CAMPULUNG MUSCEL, cu magnitudinea ML de 5,2 grade. Cutremurul a fost resimtit in zona epicentrala cu intensitatea de VI grade pe scara Mercalli, provocand pagube locale. Miscarea seismica a fost resimtita in judetele Arges, Brasov, Dambovita si Sibiu. Cutremurul a fost urmat de sute de replici foarte slabe.
    Cutremurul s-a produs in continuarea unei succesiuni de evenimente care au inceput cu seismul din 1956 din Marea Neagra-zona Shabla (ML 5,6), urmat de cutremurul din 4 ianuarie 1960 din Campia Romana, zona CAZANESTI-POGOANELE, pe falia Intra-Moesica (ML 5,4), urmat de un cutremur de 4,9 grade produs in iunie 1966 la Sud de CAMPULUNG MUSCEL. A fost o progresie in lungul faliei Intra-Moesice.

    Comentariu


    • #17
      La 25 mai 1912 s-a inregistrat un triplet seismic vrancean, cu primele doua socuri avand caracteristicile cutremurelor din mai 1990. Ca si atunci, seismele s-au produs la 4 ani dupa un cutremur puternic din Muntii Buzaului (1908-1912, 1986-1990). Asta arata faptul ca atunci cand se produce un cutremur puternic in Muntii Buzaului, la interval de cativa ani va urma un alt seism in partea opusa, decat la capatul de NE. Detalii despre cutremurele din 1912: Cutremurele vrancene din 1912.

      Comentariu


      • #18
        30 mai 1990: ultimul cutremur vrancean mai puternic (MGR 6,7). Detalii la Cutremurele din 30 si 31 mai 1990.

        Comentariu


        • #19
          La 11 iunie 1738 s-a produs un cutremur catastrofal in Vrancea, cel mai probabil in Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII. A fost, probabil, ultimul cutremur catastrofal cu sursa in Muntii Buzaului, toate celelte cutremure buzoiene care i-au urmat fiind mai mici (MGR 6,7-7,0). Cutremurul din 1738 a avut magnitudinea MGR 7,4-7,5 si s-a produs, probabil, la o adancime de 110-130 km. Mai multe detalii gasiti la topicul Cutremurul din 11 iunie 1738.

          Comentariu


          • #20
            La 19 august 1681 a avut loc cel mai puternic cutremur din secolul al XVII-lea, produs in Vrancea, probabil in Muntii Buzaului. Cutremurul este cotat cu MGR 7,3-7,4 si a fost resimtit puternic in toate provinciile istorice romanesti, dar si la vecini. Efecte distrugatoare semnificative s-au observat atat la Suceava, cat si in zona Brasovului. A fost urmat de un alt cutremur in Vrancea produs la 7 ianuarie 1690, cu efecte mai intense in Muntenia.


            Comentariu


            • #21
              Magnitudinea cutremurului din 1681 trebuie sa fi fost semnificativ mai mare decat cea mentionata in catalogul ROMPLUS (Mw 7,1), pentru ca, dupa cu arata Neculce in cronica sa, acest seism a produs prabusirea turnului Nebuisei de la Cetatea Sucevei, in a treia domnie a lui Gheorghe Duca.

              "Fost-au și trii semne mari în dzileli Ducăi-vodă, când au purces la Beci. Că s-au arătat o stè pe cer cu coadă, de s-au vădzut multe dzile. Mânca și lupul oameni. Fost-au și cutremur prè mare. Cădzut-au atunce și turnul cel mare din cetatea Sucevei, ce-i dzice turnul Nebuisăi."
              https://ro.wikisource.org/wiki/Letop...Capitolul_VIII

              Evenimentele sunt usor de localizat in timp, cometa respectiva fiind Marea Cometa din 1680 (numita si Cometa lui Kirch), descoperita pe 14 noiembrie 1680 si care a fost vizibila pana pe 19 martie 1681.
              Ultima editare de real32; 19.aug.2019, 14:59.

              Comentariu


              • #22
                Sever sugera ca o valoare MGR 7,3-7,4 ar fi mai plauzibila. De altfel, istoricii Cernovodeanu si Binder apreciau, din relatarile/cronicile vremii, ca trebuie sa fi fost cel mai mare cutremur din secolul al XVII-lea.

                Comentariu


                • #23
                  Probabil ca efectele geomorfologice ale acestui mare cutremur nu au fost vizibile imediat si raportate pentru ca s-a produs noaptea. Iata ce spuneau cei 2 istorici citati, in lucrarea lor, pe baza numeroaselor marturii si consemnari din toata tara:

                  Seismul cel mai important al secolului al XVII-lea-desigur de origine vranceana-dezlantuit atat in Moldova, cat si in Tara Romaneasca si Transilvania, a fost cel din 9/19 august 1681. In Letopisetul Tarii Moldovei (1662-1711) atribuit logofatului Nicolae Costin se afirma ca "intr-acest an, in luna lui august 9 zile, marti de noapte, cu 3 ceasuri de catre ziua...au fost cutremur mare de pamant, cat au cazut icoanele jos de prin biserici la tara si vase si polite de prin casele oamenilor. Spuneau oamenii batrani cum n-au apucat cutremur mare si strasnic ca acela; si huietul venia dinspre miazanoapte", iar Ion Neculce preciza ca "in dzileli Ducai <Voda-Gheorghe Duca>,...fost-au si cutremur prea mare, cazut-au atunce si turnul cel mare din cetate Sucevei, ce-i dzice turnul Nebuisai". In Tara Romaneasca, atestarea acestui cutremur este facuta de catre un anonim printr-o insemnare pe o tiparitura veche: "Sa se stie candu s-au cutremurat pamantul de au fost cutremur mare, cat n-au mai pomenit alta data dimenea, luni noaptea spre marti, la ciasuri 7 si un sfertu...in zilele luminatului domnului nostru Servan voevod <=Cantacuzino>, avgust 8 dni, 1 leat 7189 <=1681>". Carturarul sas Martin Ziegler atesta, la randul sau, ca la 19 august in Transilvania si in Tara Romaneasca invecinata s-a produs un mare cutremur care la Brasov s-a resimtit noaptea intre orele 1 si 2; alte izvoare precizeaza ca "inspaimantatorul" cutremur a pricinuit pagube in oras, un acoperis s-a prabusit peste zidul de incinta al orasului, in Biserica Neagra s-a fisurat bolta deasupra corului, producandu-se multe crapaturi, iar pietrele cazute au distrus primele randuri ale stranelor pentru femei; in sfarsit, tot atunci s-a prabusit si micul acoperis deasupra intrarii secundare a lacasului. Cutremurul a fost inregistrat si la Sibiu ca fiind foarte puternic. Renumitul tipograf si custode al manastirii catolice din Sumuleu-Ciuc, Janos Jajiuni (alias Ioan Caioni) nota in limba maghiara la 19 august 1681: "Dupa miezul noptii, intre orele 1 si 2 a fost un cutremur atat de puternic in toata tara, ce nu s-a mai pomenit, am crezut ca ne scufundam cu cloastar cu tot, caramizile au cazut de pe horn, la Odorhei, Brasov si ale locuri au sunat clopotele, in multe case s-au prabusit cuptoarele, gainile si cocosii au cazut, iar calaretul daca era pe drum au cazut cu cal cu tot".

                  Comentariu


                  • #24
                    Cutremurul vrancean major din 29 august 1471

                    Cel mai puternic cutremur vrancean din secolul al XV-lea, potrivit surselor istorice convergente in acest sens (diferite cronici, insemnari bisericesti etc.) a avut loc la 29 august 1471. Acest cutremur, produs in cursul diminetii spre pranz de fapt, a fost resimtit pe arie larga pe teritoriul tarii si la vecini. Daca in cazul efectelor macroseismice majore (cu caracter catastrofal) din Moldova si Muntenia nu este ceva senzational, in cazul acestui seism (ca si in cel al marelui cutremur din 1738, cu care prezinta asenanari izbitoare), sunt frapante efectele distrugatoare la Suceava, Brasov, precum si intensitatile mari in cea mai mare parte a Transilvaniei.
                    Cutremurul este cotat, in cataloagele seismice actuale, ca fiind unul major, din clasa celor catastrofale. Desi initial a fost evident subevaluat, ultimele estimari ii atribuie o magnitudine MGR de cel putin 7,4 grade. De asemenea, distributia in teritoriu a efectelor macroseismice sugereaza o localizare a epicentrului in Muntii Buzaului, probabil la GURA TEGHII (la fel ca in cazul seismului din 1738). De asemenea, adancimea focarului ar putea sa fi fost intre 110-130 km, de asemenea la fel ca in 1738.
                    Cutremurele catastrofale din 1471 si 1738 (MGR 7,4-7,5) ne arata, intr-adevar, cat de periculoase (si mai ciudate uneori) pot sa fie cutremurele din Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII. Ele prezinta diferente semnificative fata de seismele majore generate in Muntii Vrancei (de tipurile celor din 1802, 1940, respectiv 1838, 1977). In ultimii peste 200 de ani nu am experimentat un cutremur foarte mare in Muntii Buzaului (MGR strict mai mare de 7,0).
                    Revenind la seismul major de pe vremea lui Stefan cel Mare, este de remarcat faptul ca a fost urmat de replici moderate succedate timp de mai multe zile si resimtite in Moldova, Muntenia, ceva mai slab si in Transilvania. Acesta este un alt indiciu privind magnitudinea mare a socului principal. Acesta a afectat serios cetatea de scaun a Sucevei, exact in vremea domniei lui Stefan cel Mare. Distrugeri mari s-au semnalat si la Brasov, un alt element frapant pentru acest cutremur.
                    Iata ce se relateaza despre manifestarile acestui seism in lucrarea CAVALERII APOCALIPSULUI, autori Paul Cernovodeanu si Paul Binder, aparuta la Editura Silex in anul 1993 (vezi topic Mari cutremure din trecut pe forum):

                    Din toate cronicile reiese ca acesta a fost, de departe, cel mai violent cutremur din secolul al XV-lea, seism care a avut loc in vremea domniei lui Stefan cel Mare. Cronicarii romani si straini sunt unanimi referindu-se la "marele cutremur din toata Tara Moldovei, Valahia si Ardeal" . Cronicarii notau: "In acelasi an (6979=1471), luna august, ziua 29, atunci a fost cutremur cumplit...si chiar in toata lumea, pe vremea cand sedea domnul la pranz" . Diferite izvoare istorice contemporane precizeaza ca "in Brasovul transilvanean...in ziua decapitarii Sf. Ioan (29 august), la ora 11 inainte de pranz a fost un groaznic cutremur de s-au naruit aproape toate casele din oras si au cazut cosurile si acoperisurile, si chiar o mare parte a zidurilor orasului au cazut, incat oamenii inspaimantati au crezut ca soseste ziua judecatii de apoi. Pe alocurea, in oras si langa s-a despicat pamantul si a esit din gaurile negre ceva foarte urat mirositor" . Un martor ocular amintea intr-o scrisoare ca "in ziua decapitarii Sf. Ioan Botezatorul, intre orele 10 si 11, a avut loc la Brasov un cutremur atat de mare de-a miscat intr-o parte si-n alta toate cladirile, muntii si vaile, cu duduit infricosator; multe case fura rasturnate..."  Cutremurul de la aceasta ora a fost resimtit foarte puternic in Moldova pana la Cetatea Alba de pe Nistru, pana la Caffa in Crimeea, iar palatul voievodului din Tara Romaneasca s-a daramat complet. in mai multe locuri din Tara Romaneasca, dar si din Moldova si chiar in sudul Ardealului "s-a crapat pamantul emanand un miros urat si s-a scurs apa cu pucioasa si alte murdarii" . De asemenea, "se mai spune ca undeva in Moldova, un sat intreg de oameni, cladiri si animale s.a. a fost inghitit de pamant"  (probabil ca efect al alunecarilor de teren declansate de cutremur). "La aceeasi ora s-au miscat teribil muntii si dealurile din Turda, Bistrita, in intreaga Secuime, in toata Tara Romaneasca, Moldova si Salaj" . Conform surselor citate, timp de 5 zile au continuat sa fie resimtite cutremure de mai mica amploare, in special in Moldova si Muntenia, dar acestea nu au mai avut aceeasi intensitate ca "zguduirea profunda din 29 august" . Pagubele provocate de aceste violent cutremur vrancean au fost foarte mari in toate cele 3 provincii istorice romanesti.

                    Comentariu


                    • #25
                      Cutremurul din 31 august 1986- detalii pe forum si pe pagina principala https://www.cutremur.net/2017/08/cut...gust-1986.html

                      Evenimentul a avut loc in noaptea de 30-31 august 1986, la ora locala 00h28min. Cutremurul vrancean din 1986 a fost al treilea eveniment seismic ca magnitudine in ultimii 170 de ani, dupa seismele majore catastrofale din 1940 si 1977. Epicentrul cutremurului a fost localizat in Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII (45,52 grade latitudine Nordica, 26,48 grade longitudine Estica), iar adancimea focarului a fost de 131 km. Cutremurul a avut magnitudinea MGR=7,0 pe scara Richter, respectiv magnitudinea moment Mw=7,1. Intensitatea maxima a seismului a fost constatata de-o parte si de alta a Carpatilor de Curbura, la Focsani si la Intorsura Buzaului (VIII-IX grade pe scara Mercalli). La Bucuresti intensitatea seismului a atins VII pana la VII-VIII grade pe scara Mercalli. Seismul a fost resimtit puternic in Basarabia, in special in partea de sud, unde s-au observat fenomene locale de tasare, tasniri de apa din fisuri ale stratelor superficiale din sol. La Chisinau mai multe blocuri au suferit distrugeri.
                      Cutremurul a fost precedat de un eveniment de magnitudine ML 5,3 produs la 16 august, la adancimea de 148 km. De asemenea, a fost urmat de mai multe replici, dintre care cea mai puternica a avut loc pe 2 septembrie, de magnitudine ML 5,0.
                      Context global-regional:

                      1981:Macquarie, Sudul Oceanului Indian 25 mai Mw 7,6, Estul Iranului-Kerman 11 iunie 6,9 28 iulie 7,3, Vrancea 18 iulie 5,5;
                      1982: Hindu Kush 16 decembrie 6,6 ;
                      1983: zona de subductie Makran 18 aprilie 6,5-6,7, Estul Turciei-ERZURUM 30 octombrie 6,9, Oceanul Indian-Chagos Ridge 30 noiembrie 7,6, Hindu Kush 30 decembrie 7,2; (SUCCESIUNE LA CATE O LUNA: Turcia, Chagos si Hindu Kush)
                      1984: Estul Turciei 18 septembrie 5,5-6;
                      1985: Vrancea 1 august 5,6, China-Xinjiang 23 august 7,3;
                      1986: Vrancea 30/31 august 7,0

                      Comentariu


                      • #26
                        In urma cu 3 ani, in noaptea de 23 spre 24 septembrie 2016, la ora locala 2h11min, s-a produs primul din seria de 3 cutremure cu magnitudini de 5,8 grade, cele mai puternice evenimente vrancene de dupa cel de 6,0 grade de la 27 octombrie 2004. Cutremurele din 2016 s-au produs la adancimi de 90-100 km la Vest de NEREJU, in Muntii Vrancei, in timp ce seismul din 2018 s-a produs la o adancime de aprox. 150 km in zona PIETRELE INSIRATE. Cutremurul din 23-24 septembrie 2016 a fost resimtit mai intens in Moldova, unde la Iasi a cazut o parte din fatada unei cladiri foarte vechi. La Bucuresti intensitatea a fost de V grade, cel putin asa a fost in zona mea. Intensitatea maxima a fost de VI grade in Moldova.

                        Comentariu


                        • #27
                          Cutremurul vrancean din 6 octombrie 1908 a fost primul seism semnificativ din secolul XX, magnitudinea acestuia fiind MGR 6,8. Cutremurul a fost resimtit pe arie larga, dar nu a produs pagube prea mari.

                          https://compuserve.xyz/forum/cutremu...octombrie-1908

                          Acest seism a fost precedat de un cutremur puternic produs pe falia Est-Anatoliana in 1905. Faptul ca falia EAF a miscat in 1905 iar Vrancea a reactionat in 1908 nu contrazice deloc modelul, pentru ca 3 ani nu este deloc intervalul mediu de recurenta al seismelor mari de pe EAF-fiecare segment al EAF se poate rupe cam la 200-600 de ani sau mai mult, or 200-600 de ani raportat la 3 ani chiar nu e ceva care sa contrazica modelul. Sau marele cutremur vrancean din 1516 care a venit, de asemenea, la 3 ani dupa cutremurul major de pe EAF din 1513. Iarasi la 3 ani. Vrancea reactioneaza uneori un pic mai lent, intre 1-3 ani, la cutremurele de pe falia Est-Anatoliana.

                          Comentariu


                          • #28
                            La 15 octombrie 1834 a avut loc un cutremur important in regiunea Crisana, zona Valea lui Mihai, judetul Bihor. Seismul a avut magnitudinea estimata 5,6-5,8 (dupa alte surse chiar 6,2-6,5) si a urmat unui alt cutremur puternic produs in aceeasi zona la 1 iulie 1829. Intensitatea maxima a fost de VIII grade. Cutremurul, la fel ca cel din 1829, a fost resimtit intens in Nord-Vestul tarii, mai ales in judetele Bihor, Satu Mare si Salaj, dar si in Campia Panonica. Ambele seisme au avut, se pare, pre-socuri si au fost urmate de o multime de replici perceptibile, unele destul de puternice.

                            Comentariu

                            Procesare...
                            X