Anunț

Adună
Nici un anunț încă.

Blocul Carlton

Adună
X
 
  • Filtrează
  • Ora
  • Arată
Curăță tot
postări noi

  • Blocul Carlton

    Blocul Carlton a fost una dintre cele mai cunoscute cladiri din Bucuresti in perioada interbelica. Constructia lui ridica cel mai inalt bloc din Romania, avand 47 de metri inaltime si 14 niveluri. La parter se aflau magazine si o sala de cinematograf care fusese construita ulterior iar etajele erau rezervate apartamentelor.

    99_full.jpeg

    Construit de antrepriza fratilor Schindel dupa planurile arhitectilor George Cantacuzino si Vasile Arion (care proiectasera si hotelul Rex din Mamaia), blocul Carlton era una din primele constructii de beton armat din tara noastra.

    1934_Carlton_MMB420-1024x595.jpg

    In timpul cutremurului din 1940 blocul Carlton s-a prabusit complet. Se pare ca arcele de beton armat care sustineau balconul cinematografului si care erau fixate de stalpii cladirii au indus forte suplimentare care au dus la colapsul cladirii. Peste 200 de persoane, locatari ai acelui bloc si-au pierdut viata.

    1.jpg2.jpg

    Eforturile de salvare a supravietuitorilor au fost ingreunate si de faptul ca unul din rezervoarele de pacura aflate la subsolul blocului pentru cerntrala termica s-a spart iar aceasta a luat foc. Mai multe persoane aflate intr-un local situat la subsolul blocului si-au pierdut viata intr-o inundatie produsa de tevile de apa rupte. Pana in ultimul moment acestia au comunicat cu cei din exterior folosind linia telefonica a localului respectiv, care suprinzator, inca mai functiona.

    Imaginile au fost preluate de pe internet. Am pastrat sursele acolo unde erau mentionate.

  • #2
    ermax:

    O teribila drama s-a consumat intr-unul din apartamentele blocului bucurestean Carlton, inainte ca acesta sa se prabuseasca, datorita cutremurului din septembrie 1940.

    Capitanul, un barbat frumos, bine facut, inzestrat cu o inteligenta lucida, poseda o insusire superioara tuturor celorlalte virtuti: avea un caracter deosebit, era generos, saritor, cinstit si demn. Cu Eliza se insurase nu de mult. Era prin ’39, perioada in care tara trecea prin mari framantari. Ofiterii de cariera erau trimisi in regimente dizlocate in apropierea frontierelor. Deci si capitanul lipsea lungi perioade de acasa, tocmai cand simtea nevoia sa fie mai mult alaturi de femeia cu care se casatorise din dragoste. Din pacate, frumoasa satena cu ochii negri scanteietori si neastamparati, nu merita dragostea lui. In lipsa lui, avea un grup de prieteni cu care, seara de seara, gasea agreabile modalitati de a-si petrece timpul. Fie o patida de pocher, fie o iesire la un bar sau la un hipodrom, unde prinsese gustul pariurilor. Pe deasupra, incepuse sa consume droguri, cu regularitate. Era normal ca lipsa de bani sa devina cronica. Norocul ei ca se invartea intr-un cerc de prieteni bogati, care o imprumutau fara sa-si faca complexe. Unii chiar se prefaceau ca uita de datoriile Elizei. Mai ales ca femeia le spusese intimilor, cu franchete, ca nu poate rabda mai mult de cateva zile fara "amor"! Or Fanel pleca cu lunile... Se zvonea si ca-i nimfomana, si ca pentru ea nu conta cu cine era in pat: chelneri, comisionari, patroni de magazine de pe unde-si cumpara marfa "pe credit", ba chiar si ordonanta capitanului!

    Datorii la pocher

    La epistolele pe care le primea aproape zilnic de la sotul sau, aflat departe, in Moldova, scrisori pline de declaratii patimase de dragoste, Eliza raspundea superficial, cu fraze dragalase de copil alintat, lapidar, dar neomitand, in final, sa-i ceara bani. "Dar sa fie mai multisori, «pisoias», pentru ca fetita ta are niste datorii de onoare la pocher. E singura mea distractie cu care imi mai umplu timpul, insa am avut ghinion! Stii doar ca tu esti port-bonheurul meu. De cate ori nu esti langa mine pierd! Prea rar castig cate ceva, dar acum datorez 10.000 lei". Ofiterul, cunoscut tuturor pentru probitatea sa morala, avea oroare de imprumuturi. N-avea insa ce face, caci era onoarea sotiei sale in joc si ii timise suma solicitata.

    Urmara si alte cereri. Ghinionul nu se dezlipea de Eliza! Iar banii se pulverizau, de fapt, nu numai la pocher, unde cacialmalele copilaresti se plateau, ci si la ruleta si mai ales pe droguri, de care nu se mai putea lipsi. Disperat, nemaiavand de la ce prieteni sa mai imprumute bani, ofiterul ajunsese la un camatar. Acesta voia dobanda 100%. Cateva rate le-a platit. Apoi a clacat. Nu mai avea un leu. Il implora pe zaraf sa-l mai astepte. "Pot sa va fixez un nou termen, dar apoi...". Veni din nou vremea scadentei. Ofiterul inca nu avea banii. "Nu va dau in judecata. Ma voi adresa mai intai colonelului". Si isi infaptui amenintarea. Dar Fanel era indragit de toti colegii si superiorii sai. Comandantul regimentului ramase perplex cand i se expuse situatia. Promise imediat ca va rezolva aceasta problema. Cu ajutorul ofiterilor si completand suma cu banii lui, comandantul achita datoria. Parinteste, cu cuvinte bine alese, incerca sa afle cauza nevoii continue de bani a capitanului. Afla astfel ca are datorii neonorate la numerosi ofiteri. Insa nu reusi sa scoata un cuvant mai mult pe aceasta tema de la nefericitul capitan. Curand, pe la jumatatea anului 1939, un ofiter a fost trimis de colonel cu o corespondenta confidentiala la Bucuresti. Fanel il ruga: "Te rog, fi si mesagerul meu. Du-i sotiei mele banii astia si aceste mici atentii!" "S-a facut Fanele!", ii raspunse cu bunavointa locotenentul, un tip venal, fara scrupule. Inainte de a pleca pe frontiera, acesta traise cu Eliza. Deci, acum, femeia avea doua motive sa-i faca locotenentului Titi o primire deosebita: intai ca-i aducea mult asteptatii bani, doi pentru ca era un element de noutate erotica. Se saturase de amantii ocazionali si meschini. "E un tip grozav la pat!", reflecta ea.

    Un veritabil Mefisto

    La inapoiere, locotenentul Titi ii inmana capitanului o scrisoare neobisnuit de plina de "dor si dragoste" din partea Elizei. Era fericit. "Cum mai arata Eliza, draga Titi?" "Infloreste colega, e splendida! Se invart multi in jurul ei, dar n-au nici un spor!", surase acesta misterios. Dar un nor umbri fata frumoasa a capitanului. Intrigant, un veritabil Mefisto, locotenentul facu in asa fel incat sa ajunga la urechile capitanului, indirect, groaznicul adevar: ca Eliza ajunsese o prostituata de lux, ca se droga, ca era plina de datorii ca urmare a pierderii unor sume fabuloase la pocher, ca pe toti furnizorii de la care procura cele mai scumpe delicatese ii rasplatea cu una sau mai multe partide de "amor" si altele. Cand auzi, capitanul ceru imediat o permisie de 48 de ore. I se aproba.

    Ajunse la Bucuresti in miezul noptii. Patrunse in apartamentul din blocul Carlton, unde-si avea locuinta. Orgia era in toi. Barbati si femei in pielea goala se ospatau culcati, unii vomasera pe covoare. Pe Eliza o descoperi repede, in dormitor, in plina actiune, de grup sexy. O saruta de zor in zona pubiana un tip in varsta, caruia ii atarnau cateva randuri de burti, hidos. Scoase pistolul si trase. Apoi si-l lipi de tampla si apasa pe tragaci. Muri imediat.

    Bizar a fost faptul ca desi atat de aproape, totusi n-a nimerit-o pe Eliza. Dar exista un Dumnezeu acolo sus care vede tot! Eliza muri in acelasi an, ingropata in daramaturile Carltonului. Cel putin pe nefericitul ofiter, teribilul seism din septembrie 40 l-a razbunat!

    JURNALUL NATIONAL 8octombrie 2005

    Comentariu


    • #3
      tjkl:

      32_73612000.jpgcutremur legionari.jpg646x404.jpg1437808731_full.jpeg

      In urma cercetarilor facute la fata locului si din verificarea proiectelor de catre comisia de ancheta din care facea parte Prof.ing. Aurel Beles s-au putut stabili urmatoarele:
      -in general, evaluarile incarcarilor si calculele au fost bine intocmite, insa la dimensionarea diferitelor elemente din beton armat nu s-au respectat prevederile circularei germane valabile atunci
      -rezistentele in stalpi depaseau in unele locuri rezistentele prescrise de circulara;in schimb procentul de armare era sub limita de 0.8% ajungand chiar si la 0.5%;de asemenea diametrul barelor longitudinale era foarte mic, la parter fiind stalpi cu bare de 12mm diametru.
      -o serie de stalpi de la fatada aveau o sectiune cu totul irationala, in forma de L, cu o latime de 20-24cm si o lungime de 120-170cm.Aceasta forma este total nepotrivita pentru stalpi, in primul rand pentru ca genereaza excentricitati mari si apoi pentru ca acesti stalpi au o rezistenta foarte slaba la forte orizontale.
      -s-a descoperit de asemenea lipsa de continuitate a stalpilor.O serie de stalpi de la etajul 3 au fost suprimati si in locul lor au aparut alti stalpi care rezemau pe grinzi si se ridicau 5-6 etaje.Multe din grinzile pe care rezemau acesti stalpi rezemau pe alte grinzi care la randul lor rezemau pe alte grinzi.S-au gasit chiar 4 rezemari succesive.
      -axarea stalpilor de la un etaj la altul nu era bine realizata
      -existau grinzi cu sectiuni mai mari decat a stalpilor
      -stalpii externi nu au fost dimensionati corespunzator
      -la parter pe o latura stalpii au fost suprimati pentru a mari vitrinele si inlocuiti cu pereti din beton armat de 22cm latime si 2m lungime, asezati in prelungirea unor pereti de la subsol.
      -lipsa unor grinzi de rigidizare, deoarece grnzile transversale aveau sectiune foarte mica (14cm), iar peretii interiori de asemenea foarte subtiri nu compensau lipsa de rigiditate.
      -s-au gasit de asemenea defecte de executie insa nu foarte grave
      -dozajul de ciment al betonului era corespunzator, la fel si granulometria
      -marca betonului era peste limita ceruta de circulara germana (cu putin) dar nu calitatea betonului a cauzat prabusirea
      In final comisia de ancheta a ajuns la concluzia ca prabusirea blocului Carlton s-a datorat in special unei conceptii gresite de alcatuire.La aceasta cladire unii stalpi de la baza erau cu totul disproportionati, avand raportul laturilor mai mare decat 5.Defectele de executie si cele de proiectare luate individual nu puteau conduce la prabusire, dar fiecare a contribuit la diminuarea sigurantei.In special cele 2 erori de alcatuire stalpilor faceau aceasta cladire deosebit de vulnerabila la actiunea unor cutremure.

      Comentariu


      • #4
        Povestea supravietuitorului din Carlton:

        https://www.cancan.ro/supravietuitor...rlton-14743832

        Povestea lui Andrei Aubert-Combiescu, supravietuitor al prabusirii blocului Carlton la marele cutremur din 10 noiembrie 1940, pare desprinsa dintr-un roman fantastic. Acum in varsta de 74 de ani, profesor doctor Aubert-Combiescu ne-a relatat in amanunt experienta din noaptea de 9 – 10 noiembrie 1940, cand primul mare cutremur din istoria recenta a Romaniei cu o magnitudine de 7,4 avea sa darame blocul Carlton. „Era cel mai modern bloc din Bucuresti, la parter avea o sala de cinema, pe care ulterior s-a dat vina pentru prabusirea blocului. Complet fals, fiindca blocul nu statea pe sala de cinema”, ne povesteste Andrei Aubert-Combiescu.

        Despre noaptea cutremurului (9-10 noiembrie 1940), doctorul Aubert-Combiescu nu isi aduce aminte mare lucru: „Tata, fiind medic se afla la spitalul militar din Craiova, eram acasa cu mama si cu bona, Tina (17 ani). Dormeam intr-un pat pentru copii cu marginile ridicate. Cutremurul a fost la ora 03.40, mama i-a spus Tinei: „Ia-l pe Andrei”, Tina a intrat in camera mea si atunci s-a prabusit blocul. Mama a murit, iar plafonul a cazut. S-a sprijinit insa pe marginile din metal ale patului in care dormeam. Practic, am ramas ca intr-o cutie. Tina a fost acoperita de o usa care s-a desprins si astfel am ajuns jos amandoi, fiind o distanta de doi-trei metri intre noi. Stiu ca m-am trezit de frig si am intrebat-o pe Tina ce se intampla. Mi-a spus ca a fost cutremur, probabil au cazut cateva ziduri, dar sa stau linistit.

        Cele doua aripi ale blocului s-au prabusit prin tasare, iar turnul s-a rupt si a cazut peste drum. Totul era moloz, iar doi pompieri au sapat cu mainile goale pana au ajuns la noi. Pe mine m-au scos dintre daramaturi pe la 11 dimineata, iar pe Tina pe la 13. Au fost patru supravietuitori: eu, Tina, o doamna care avea o mercerie la parter si un tanar. Tina a plecat in Germania in 1941 s-a casatorit si s-a stabilit in Bavaria. In prezent, Tina are 92 de ani. Nu sunt un habotnic, dar am dobandit convingerea ca, in viata, ai un inger pazitor pe care e bine sa nu-l contrariezi”, ne-a spus supravietuitorul Andrei Aubert-Combiescu.

        Comentariu


        • #5
          Un comentariu la un articol din Evenimentul zilei (articolul nu mai exista, noroc ca am salvat comentariul in forumul vechi)

          Despre cutremurul din 1940
          Dragos (d.....u@yahoo.com), 2007-03-04 02:22:28
          Inteleg perfect ceea ce inseamna un cutremur.
          Bunicul meu a supravietuit cutremurului din 1940. Avea 17 ani, a cazut de la etajul 7 odata cu blocul Carlton si a stat 9 ore sub daramaturi. La blocul Carlton au murit cateva sute de persoane, iar supravietuitori au fost doar 9. L-au vizitat la spital maresalul Antonescu cu sotia, iar Regele Mihai i-a daruit un costum de haine si 2000 de lei. Bunicul meu traieste si in ziua de azi, are aproape 84 de ani, insa toata viata a ramas cu o frica cumplita de cutremure.
          Si inca un amanunt absolut socant, dar absolut real. In acea noapte a existat un supravietuitor care nu a avut decat cateva zgarieturi. Este vorba de pompierul care se afla pe terasa blocului si pazea alarma antiaeriana. Desi acel om a cazut vertical odata cu blocul, in urma impactului nu a patit nimic. Pur si simplu s-a ridicat, s-a sters de praf si a inceput sa ajute la scoaterea cadavrelor de sub daramaturi.

          Comentariu


          • #6
            Un articol vechi care aparuse demult in ziarul Romania Libera dar care a fost sters. I-am facut atunci screenshot:

            pagina 1.jpgpagina 2.jpgpagina 3.jpgpagina 4.jpg

            Comentariu


            • #7
              Sever:

              Participarea legionarilor la lucrarile de cautare-salvare este certa, potrivit filmelor, fotografiilor si marturiilor din presa interna si internationala, plus memorii ale unor legionari de frunte. Am sintetizat o parte in Emil-Sever Georgescu: "Bucurestiul si seismele". Ed. Fundatiei Culturale Libra, 2007.

              Bibliografia de baza este in:

              - Nicolae Baciu, Octavian Capatina: Procese celebre si mari erori judiciare. Editura Continent XXI, 1994
              - Stefanescu, P: Enigme ale istoriei romane. Vol. 2. Ed. Vestala, 2004
              - ***La Illustration, 30 novembre 1940, Paris, France.
              - *** Le tremblement de terre du 10 novembre 1940 en Roumanie. Arhiva Foto Soma Ceges. Belgia.

              Toate sursele citeaza existenta unor persoane in subsol si a unui contact telefonic, pana la un moment dat. Chiar ziare englezesti, bine informate. Se pare ca reprosul adus legionarilor a fost ca in entuziasmul lor fara baza tehnica ar fi preluat saparea tunelului dinspre bulevard spre subsol, care s-a realizat, dar ar fi taiat din greseala niste tevi de apa care au inundat acel subsol si au omorat supravietuitorii. De asemenea, se discuta despre cauza incendierii pacurii din rezervoarele ramase in centrala de la subsol, probabil o scanteie de la sapatori. In imaginea din LIllustration se vad la linia strazii niste oameni cam prost imbracati care sapa ceva, pot fi legionari din provincie sau voluntari nespecialisti care doreau sa se afirme acum. Legionarii mai sefi au haine de piele.

              In alte imagini se vad oficiali si personal militar sus pe ruine. Armata germana a participat sub inalta conducere a doi generali, cu trupe vizibile pe fotografii, in partea dinspre actualul restaurant Pescarul. Au fost si alti voluntari fascisti din Italia si Germania care venisera la niste manifestari. Este probabil ca tehnicienii germani sa fi insistat sa fie folosite utilaje grele la ridicarea planseelor cazute iar legionarii ar fi mizat pe saparea tunelului, care ar fi salvat mai clar pe cineva din acel subsol. Oricum o macara a fost ulterior adusa, a ramas iarna langa subsolul golit de ruine si se vede in fotografiile lui Willy Pragher.

              Comentariu


              • #8
                Florin102:

                S-ar putea sa avem noroc in ce priveste obtinerea unor planuri scanate ale cladirii, am o promisiune din partea cuiva care sper sa se concretizeze cat mai curand. Si eu sunt foarte curios cum era impartita pe interior aceasta constructie , informatiile care se gasesc in acest sens sunt destul de evazive.

                La modul general, turnul era compus din 2 niveluri la subsol, parter plus 12 etaje si pod. Aripa dispre b-dul Bratianu continea parter plus 9 etaje, iar cea dinspre str. Regala de atunci, P+6. Blocul avea 96 de apartamente, magazine la parter si sala de cinema.

                O cladire intr-adevar superba din punct de vedere estetic. Pacat ca dorinta avida de profit si inconstienta constructorilor si arhitectului l-au transformat intr-o capcana a mortii inca din faza de proiectare si constructie. Sunt multe de spus in acest sens. Pe scurt, s-a sacrificat la modul grosolan siguranta cladirii pentru satisfacerea mofturilor estetice pretinse de viitorii beneficiari ai apartamentelor/ spatiilor, pentru ca acestia sa nu aiba obiectii in ce priveste preturile destul de piperate si plata unor avansuri inainte de finalizarea constructiei.

                Comentariu

                Procesare...
                X