Anunț

Adună
Nici un anunț încă.

Cutremurele din Dobrogea si Marea Neagra

Adună
X
 
  • Filtrează
  • Ora
  • Arată
Curăță tot
postări noi

  • Cutremurele din Dobrogea si Marea Neagra

    La baza seismicitatii Dobrogei stau o serie de sisteme de falii crustale, mai mult sau mai putin active, falii care traverseaza Dobrogea de la est spre vest, cu prelungiri atat in domeniul continental al Marii Negre, cat si catre vest, in Muntenia si chiar pana in fata Curburii Carpatilor Orientali. 4 falii importante au jucat un rol major in evolutia tectonica a regiunii Dobrogei. Evident, miscarile tectonice ale acestor falii trebuie puse in legatura cu dinamica blocului tectonic denumit in unele lucrari microplaca Marii Negre. Aceasta microplaca are, se pare, o miscare lenta de deplasare de la sud-est catre nord-vest, fiind impinsa de catre placa Anatoliei, de cea Araba-Iraniana si de cea a Marii Caspice. Totusi, blocul Marii Negre are o dinamica mai complexa, care oricum este la originea declansarii marilor cutremure adanci din zona Vrancea.
    In ceea ce priveste seismicitatea Dobrogei si a Marii Negre, trebuie notat ca majoritatea cutremurelor dobrogene si pontice sunt de tip crustal, deci de mica adancime (h=5-60 km); totusi, au mai fost semnalate, ocazional, si cutremure adanci in Marea Neagra, dar de magnitudini mici. Desi inregistrarile seismologice au condus la localizarea multor epicentre in Dobrogea, atat in partea sa nordica, cat si in centrul Dobrogei si in regiunea sudica, cele mai importante cutremure au fost generate in 2 arii epicentrale diferite: zona Dobrogei de Nord si zona litorala din sudul Dobrogei, la sud de Mangalia pana in zona de la est de capul Shabla (Bulgaria).
    In Dobrogea de Nord, sistemul tectonic generator al miscarilor seismice este cel legat in principal de falia Sfantu Gheorghe, care urmareste traseul bratului cu acelasi nume al Deltei Dunarii. Falia se prelungeste la vest de Tulcea, catre Braila-Galati si in continuare spre nord-vest, dar si catre est, pe domeniul Marii Negre, spre Insula Serpilor. Falia Sfantu Gheorghe este destul de activa, anual inregistrandu-se numeroase cutremure slabe in lungul acestei fracturi. Cutremurele nord-dobrogene se produc in crusta terestra, adancimile cu cele mai numeroase focare fiind 7-10 km, 14 km, 18-22 km. Magnitudinea maxima a seismelor locale din Dobrogea de Nord nu depaseste 5,4-5,5 grade pe scara Richter, dar din cauza adancimilor focale mici, aceste cutremure se resimt destul de puternic in zona epicentrala (la Tulcea si in imprejurimi). Ultimele miscari seismice mai importante generate de sistemul tectonic nord-dobrogean au avut loc la 11 septembrie 1980, 13 noiembrie 1981, 3 octombrie 2004 si 7 mai 2008.
    Seismul din 11 septembrie 1980 s-a produs in zona Galati-Braila, la o adancime de circa 25 km, a avut magnitudinea 4,6 pe scara Richter si a fost resimtit in zona epicentrala cu intensitatea de circa V-VI pe scara Mercalli.
    Cutremurul din 13 noiembrie 1981 s-a produs in zona Tulcea-Mahmudia-Bestepe, la o adancime de 11 km, a avut magnitudinea 5,2 pe scara Richter si a fost resimtit la Tulcea cu intensitatea VI-VII pe scara Mercalli.
    Cutremurul din 3 octombrie 2004 s-a produs in zona Tulcea-Mahmudia, la o adancime de circa 22 km, a avut magnitudinea de 5,4 grade pe scara Richter, iar intensitatea in zona epicentrala a fost de VI-VII grade pe scara Mercalli; cutremurul a fost resimtit in estul Moldovei, al Munteniei, precum si in Basarabia, inclusiv la Chisinau.
    Seismul din 7 mai 2008 s-a produs in nord-vestul Marii Negre, in apropiere de Insula Serpilor, la o adancime de circa 10 km, si a avut magnitudinea de 5,0-5,2 pe scara Richter; cutremurul a fost resimtit in sudul Ucrainei, in Basarabia la Chisinau, dar si in estul Moldovei si in Dobrogea, la Tulcea, Constanta, precum si in alte localitati din partea de est a Romaniei; totusi, intensitatea seismului pe teritoriul Romaniei a fost mai mica decat a cutremurului din 2004.
    In afara de aceste cutremure, in zona Dobrogei de Nord s-au mai produs si alte seisme, dar de mai mica magnitudine (sub 4,5 grade pe scara Richter).

    Dobrogea Centrala se caracterizeaza printr-o activitate seismica mai scazuta, definita prin cutremure mai rare si de magnitudini mici, care nu depasesc 4-4,5 grade pe scara Richter; de asemenea, si aceste cutremure sunt de tip crustal, cu adancimi hipocentrale de 5-60 km. O activitate seismica mai pronuntata s-a observat in vecinatatea localitatii Harsova, dar fara sa puna probleme deosebite.
    Zona litorala a Dobrogei de sud, cu deosebire aria epicentrala situata la sud de Mangalia, incluzand si litoralul bulgaresc al Marii Negre, s-a remarcat, de-a lungul timpului, prin cutremure care in unele cazuri au fost deosebit de violente, atingand magnitudini de pana la 7-7,5 grade. Este vorba tot despre seisme crustale, de mica adancime (5-30 km), cu efecte severe in zona epicentrala. Cateodata, in cazul seismelor cu focar submarin (cum au fost cele localizate la est de capul Shabla), s-au produs si valuri seismice tsunami, asa cum s-a intamplat in anul 1901. Cutremurul pontic din 31 martie 1901, cu magnitudinea moment de 7,2 grade, s-a produs, se pare, la est de capul Shabla, la o adancime de circa 15 km sub fundul marii. Seismul a avut urmari distrugatoare in zona litorala de la sud de Mangalia, mai multe sate fiind ruinate (intensitate maxima X pe scara Mercalli); de asemenea, in urma cutremurului s-a format un val tsunami cu inaltimea de circa 4 metri, si s-au produs dislocari de maluri si alte fenomene geomorfologice locale. Cutremurul din 1901 a fost resimtit pe o arie destul de larga, nu numai in Bulgaria; in Romania, cutremurul a fost resimtit in toata Dobrogea, in Oltenia si Muntenia (la Bucuresti intensitatea fiind de V-VI grade pe scara Mercalli), precum si in sudul Moldovei. Cutremurul a fost urmat de un mare numar de replici si seisme secundare locale, care s-au produs pe durata mai multor ani, pana in 1905; cele mai puternice replici au atins magnitudini de 5,5-6,0 pe scara Richter si au fost resimtite si in sudul Romaniei, inclusiv la Bucuresti. Dupa anul 1905, activitatea seismica pontica a inceput sa scada, desi seisme slabe si moderate s-au mai semnalat si in anii urmatori.
    In cursul secolului XX, cutremure locale moderate s-au mai produs in 1920 si in 1956; seismul din 30 iunie 1956, cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter, s-a produs in zona Shabla, la sud de Mangalia, la o adancime de 25 km, si a fost resimtit in nord-estul Bulgariei, in Dobrogea si in sud-estul Munteniei, fara sa produca pagube materiale.
    La 5 august 2009, un cutremur moderat cu magnitudinea de 5,5 grade s-a produs la Est de Shabla, in Marea Neagra; seismul a fost resimtit in Muntenia si Dobrogea, precum si in cea mai mare parte a Bulgariei. Cutremurul a fost precedat de un soc initial de magnitudine 2,1 produs in ziua de 4 august la ora 15:01 UTC in Marea Neagra, la est de capul Shabla, la o adancime de 4 km. De asemenea, in primele zile dupa socul principal au fost inregistrate activitati post-soc constand in replici cu magnitudini mici, de pana la 2,6 grade, care nu au fost resimtite
    Cercetarile specialistilor au aratat ca seismele pontice cu caracter distrugator, comparabile cu cel din anul 1901, se repeta la intervale medii de 300-500 de ani. In afara de cutremurul din 1901, mai sunt cunoscute seisme pontice foarte puternice in anul 1444 (cu epicentrul la Varna, se pare), in jurul anului 800, in anul 543 s.a.m.d.
    Structura geotectonica locala este destul de complicata, dar multi seismologi sunt de parere ca la originea seismelor pontice s-ar afla o prelungire a faliei majore IntraMoesice din Campia Romana, dar si o serie de falii locale din zona litorala a Dobrogei de Sud. Oricum, geodinamica zonei este extrem de complexa, miscarea microplacii Marii Negre fiind la originea activitatilor seismice locale din Dobrogea. De-a lungul secolelor si chiar al mileniilor, s-au semnalat si miscari de subsidenta, de ridicare si de coborare a scoartei, precum si seisme uneori extrem de violente, dar la intervale lungi de timp, de mai multe sute de ani.
Procesare...
X