Anunț

Adună
Nici un anunț încă.

Cutremurele din Transilvania

Adună
X
 
  • Filtrează
  • Ora
  • Arată
Curăță tot
postări noi

  • Cutremurele din Transilvania

    Cutremurele produse pe 8 septembrie 2013 in Transilvania, zona HATEG-HUNEDOARA, aduc in atentie problema seismicitatii Transilvaniei, cu deosebire a surselor seismice potentiale din Depresiunea Transilvaniei, zona de podis si zonele subcarpatice din interiorul arcului carpatic. Pentru moment discutam despre acestea, facand abstractie de zonele extreme teritorului, respectiv de seismele din Maramures si cele din Crisana.
    Multa lume are impresia ca Depresiunea Transilvaniei este aproape aseismica. Aceasta impresie a fost stimulata si de faptul ca in cea mai mare parte a secolului XX nu s-au inregistrat cutremure locale cu magnitudini de peste 4,0 pe scara Richter si cu intensitati epicentrale de cel putin V grade pe scara Mercalli.
    Si totusi...istoria nu minte. Sunt destule consemnari in cronici care descriu mai multe cutremure in interiorul Depresiunii Transilvaniei, unele destul de puternice pentru a cauza local pagube semnificative. Pe de alta parte, avand in vedere si tectonica Transilvaniei, respectiv numeroasele linii de falie care segmenteaza crusta terestra si care sunt asociate in unele cazuri si cu descoperirea unor resurse minerare, de gaze naturale s.a.m.d., existenta unui potential seismic natural al Podisului Transilvaniei nu ar trebui sa fie chiar o surpriza.
    Este foarte adevarat ca absenta, pe o anumita perioada, destul de lunga, a unor miscari seismice mai semnificative poate crea niste impresii false. Realitatea, demonstrata si de cutremurele din 2013, arata ca exista multiple surse seismogene de importanta locala si in interiorul Depresiunii Transilvaniei.
    Daca luam in considerare numai insemnarile istorice, nu si inregistrarile instrumentale, putem identifica cel putin urmatoarele surse seismogene in Transilvania, surse cu activitate mai intensa sau mai slaba, cu frecvente mai mari sau mai mici ale unor cutremure cu magnitudini peste un anumit prag:

    1) zona Podisului Tarnavelor (MEDIAS-TARNAVENI-SIGHISOARA): pare a fi la originea celor mai puternice cutremure locale cu epicentrele in Depresiunea Transilvaniei. Frecventa acestor cutremure este insa foarte mica; s-ar parea, din datele disponibile pentru ultimii 1000 de ani, ca in medie cam la 300+/-50 de ani, in zona MEDIAS-SIGHISOARA se produce cate un seism local de intensitate maxima VIII si magnitudine probabila 5,4-5,6. In ultimii 1000 de ani se cunosc 3 astfel de evenimente: cutremurele din 1223, 1523 si 1880. Toate cele 3 cutremure sunt creditate cu intensitati maxime de VIII grade pe scara Mercalli. Despre cutremurul din 1223 nu se cunosc foarte multe lucruri, deoarece sursele de informatii sunt foarte vagi. Cutremurul din 19 noiembrie 1523 a afectat puternic orasele MEDIAS si SIGHISOARA, a provocat pagube la SEBES, ALBA IULIA si SIBIU si a fost resimtit in tot centrul Transilvaniei cu intensitati de VII si chiar VIII grade pe scara Mercalli. Ultimul cutremur important a fost cel din 3 octombrie 1880, resimtit mai intens in zona TARNAVENI. Dupa acest cutremur, in Transilvania nu s-a mai produs nici un cutremur cu magnitudinea egala sau mai mare de 4,7-5,0. Sigur ca in perioada instrumentala a seismologiei au fost consemnate cateva evenimente seismice locale in zona Mures-Tarnave, dar de magnitudini foarte mici, chiar sub 4,0 grade pe scara Richter.

    2) zona Someselor: CLUJ-DEJ-GHERLA-JIBOU: este cunoscuta mai ales prin seismele din 1786, 1830, 1885 si, mai recent, miscarile seismice din 1994 si 1999. Despre cutremurul din 15 februarie 1786 se stie ca a provocat avarierea a 4 biserici la CLUJ-NAPOCA. Seismul din 22 ianuarie 1830 a fost resimtit mai intens la JIBOU (in judetul Salaj), intensitatea maxima fiind apreciata la aproximativ VI-VII grade pe scara Mercalli. In 1885, in aceeasi zona a avut loc un alt cutremur moderat, resimtit pana la CLUJ. Dupa acest eveniment a urmat o lunga pauza seismica, in care pana in anul 1994 in toata Depresiunea Transilvaniei nu s-a mai produs nici un cutremur cu magnitudinea egala sau mai mare de 4,0 (109 ani!!!). Aceasta liniste seismica transilvaneana se intrerupe brusc in anul 1994; in dupa-amiaza zilei de 10 august 1994, orasele DEJ, GHERLA si JIBOU sunt zguduite pe neasteptate de un cutremur crustal cu magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter si intensitatea epicentrala de VI-VII pe scara Mercalli; adancimea focarului a fost de circa 10 km. La DEJ, mai multe geamuri au fost sparte si cateva persoane au fost ranite. Un alt cutremur s-a mai produs in aceeasi zona la 21 iulie 1999 , magnitudinea acestuia fiind de 4,2 grade pe scara Richter (intensitate V in zona epicentrala). Ultimul cutremur local a avut loc in zona ZALAU la 1 mai 2019, magnitudinea acestuia fiind de 4,0 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la adancimea de 1,9 km si a fost resimtit cu intensitatea maxima de V grade.

    3) zona HATEG-HUNEDOARA-DEVA: in mod evident, zona a devenit cunoscuta opiniei publice prin secventele seismice din 24-25 martie 2011 (cu soc principal de magnitudine 3,9) si din 8 septembrie 2013, cand de altfel s-a produs si cel mai puternic cutremur local din Depresiunea Transilvaniei in ultimii peste 100 de ani (magnitudine 4,7 grade si arie macroseismica mai intinsa decat a seismului din 1994). Si totusi, producerea de cutremure in zona HATEG-HUNEDOARA nu este chiar o noutate. In monografia sa consacrata cutremurelor din Romania, Ion Atanasiu s-a referit si la linia de sensibilitate seismica DEVA-HUNEDOARA, notand mai multe secvente seismice locale cu manifestari asemanatoare celor fagarasene, dar evident de mult mai mica amploare; dansul consemna mai multe cutremure din zona Hunedoarei, cu intensitati locale de circa IV grade. De altfel, am gasit si eu alte informatii despre cutremure resimtite in zona HATEG-HUNEDOARA in secolele XVIII si XIX,deci, cum spuneam, cutremurele de acolo nu sunt chiar ceva nou.

    Cam astea ar fi sursele seismogene identificate cu mai mare precizie in Depresiunea Transilvaniei. Ar mai fi informatii mai vagi despre cutremure in zona BISTRITEI precum si de cutremure pe la SIBIU. Sa nu uitam insa ca la SIBIU se simt puternic cutremurele fagarasene. Nici influenta Vrancei nu trebuie subestimata, deoarece unele cutremure vrancene majore din trecut au avut urmari severe si in Transillvania (1471, 1738); in viitor se poate repeta asa ceva.

    Cutremurul produs pe 8 septembrie 2013 a ora locala 16h22min (ML=4,7) in zona HATEG-HUNEDOARA a fost cel mai puternic cutremur produs in Depresiunea Transilvaniei dupa cel din zona MEDIAS-TARNAVENI (Podisul Tarnavelor) din 3 octombrie 1880 (magnitudine 5,3-5,4). In zona Someselor (CLUJ-DEJ-JIBOU) cutremurele locale au magnitudini maxime de 4,5-4,7 grade. De exemplu, cutremurul din 15 februarie 1786 a afectat mai intens CLUJUL, dar s-a simtit si la TURDA; dupa aria macroseismica si intensitatea epicentrala, ar fi putut avea o magnitudine in jur de 4,7 grade. Cutremurul din 22 ianuarie 1830 s-a simtit mai intens la JIBOU, in Salaj, ar fi putut avea o magnitudine de 4,5-4,7 grade, s-a mai simtit pana la SATU MARE. In schimb, cutremurul din 1885 produs tot in zona JIBOU pare a fi fost ceva mai slab, probabil cu o magnitudine de 4,2-4,5. Dupa acest cutremur, in Depresiunea Transilvaniei nu a mai avut loc nici un cutremur de magnitudine 4,0+ pana la cel produs la 10 august 1994 in zona DEJ-GHERLA (magnitudine 4,5). Pana in 1994 au mai fost doar cutremure slabe, de cel mult 3-3,5 grade, inclusiv in zona Mures-Tarnave. De aici si impresia de aseismicitate a Podisului Transilvaniei. Cat priveste zona HUNEDOARA-HATEG-DEVA, aici s-au mai semnalat seisme si in secolele anterioare, chiar Ion Atanasiu a facut referiri la secvente de cutremure simtite la DEVA si HUNEDOARA, cu intensitati de III si IV grade.

  • #2
    Facand o mica analiza comparativa intre cele mai importante cutremure produse in Depresiunea Transilvaniei in ultimii peste 100 de ani, seismul din 10 august 1994 din regiunea Somes: DEJ-GHERLA (ML=4,5) si al doilea cutremur produs pe 8 septembrie 2013 in zona HATEG-HUNEDOARA (ML=4,7), remarcam urmatoarele aspecte:

    1)-aria macroseismica semnificativ mai larga a seismului din 2013, comparativ cu a celui din 1994. Daca seismul din 1994 s-a simtit numai in judetele Cluj si Salaj, exclusiv in Podisul Someselor, aria macroseismica a cutremurului secundar din 2013 include: intregul judet Hunedoara, judetul Gorj, judetele Alba, Sibiu, Mures si sudul judetului Cluj. Care ar putea fi explicatia acestei intinderi mai mari ? Pe de o parte magnitudinea care a fost ceva mai mare (o diferenta de 2 zecimi de grad corespunde unui factor de crestere a energiei eliberate de 2-2,5), iar pe de alta parte unui posibil efect de directivitate, corelat si cu mecanismul de focar de tip decrosare;
    2)- aparitia in secventa seismica in cazul cutremurului din 2013 din zona HATEG-HUNEDOARA, in timp ce in 1994 seismul din zona DEJ-GHERLA a fost singular. De altfel, cutremurele din regiunea Hunedoarei par a avea o manifestare asemanatoare celor fagarasene, cu aparitie in secventa, dupa cum nota Ion Atanasiu in monografia sa consacrata cutremurelor din Romania;
    3)-concentrarea neta a maximului de intensitate seismica exclusiv in zona orasului care a fost cel mai apropiat de epicentru, in cazul seismului din 1994, respectiv la DEJ, unde s-au spart mai multe geamuri, au cazut cateva tigle de pe undele case si mai multe persoane au fost ranite. Cred ca epicentrul a fost localizat langa DEJ sau chiar in orasul DEJ. In cazul seismului secundar din 2013, epicentrul a fost localizat la 5-6 km de HATEG, efectele in localitate nu au fost atat de nete, dar pe de alta parte a existat o anumita difuzare pe o arie mai larga. Sa fie vorba tot de o explicatie legata de mecanismul de focar ? Sau poate de natura solului in zona epicentrala;
    4)- diferenta de adancime. In cazul cutremurului din 1994, adancimea focarului a fost de circa 10 km, in timp ce seismele din 2013 s-au produs la adancimi de 3-5 km, foarte aproape de suprafata. Oricum, intensitatea epicentrala a fost de VI grade, dar pe o arie larga s-au observat intensitati de IV grade pe scara Mercalli. Miscarea seismica a fost insotita, se pare, si de un zgomot subteran perceput destul de bine in unele zone din Hunedoara. Cutremurul din 1994 din zona DEJ s-a manifestat mai degraba printr-o scuturatura relativ scurta, verticala, care a facut sa sara cateva tigle de pe casa, dar care, paradoxal, a provocat si spargerea unor geamuri.

    Sa vedem acum cate ceva despre cutremurele din Podisul Tarnavelor, zona MEDIAS-TARNAVENI-SIGHISOARA
    In centrul Depresiunii Transilvaniei se afla o arie epicentrala delimitata pe baza informatiilor privind cutremurele istorice din 1223, 1523. si 1880. In ultimii cel putin 100 de ani zona nu a mai fost activa seismic (prin cutremure cu magnitudini egale sau mai mari de 4,0 grade, fiindca evenimente mai slabe, de pana la 3-3,5 grade, au mai avut loc in zona, dar fara sa fie simtite de multa lume).
    In orice caz, sunt cutremure crustale, cu focare la adancimi in jur de 10 km, iar epicentrele sunt destul de bine delimitate intr-o arie care include parti din judetele Sibiu si Mures, intre localitatile MEDIAS, TARNAVENI si SIGHISOARA.
    In ultimii 1000 de ani se cunosc 3 cutremure istorice cu intensitati maxime (in zona epicentrala) de VIII grade pe scara Mercalli si magnitudini de ordin 5,3-5,6.
    Daca despre seismul din 8 ianuarie 1223 nu avem prea multe informatii, doar ca este cotat cu magnitudine de 5,4-5,6 pe scara Richter (5,9 magnitudine moment Mw), despre al doilea cutremur, cel din 19 noiembrie 1523, avem mai multe informatii. Seismul din 1523, cu intensitatea maxima VIII pe scara Mercalli (magnitudine 5,6 ) a afectat mai puternic orasele MEDIAS si SIGHISOARA, unde mai multe edificii au avut de suferit. Seismul a provocat daune si la SEBES si a fost resimtit inclusiv la TARGU MURES si SIBIU.
    In ceea ce priveste cutremurul din 3 octombrie 1880, cu epicentrul in zona TARNAVENI, acesta a avut o intensitate maxima de VII-VIII grade pe scara Mercalli, fiind resimtit mai intens la BAZNA si TARNAVENI, dar si la ALBA IULIA, TARGU MURES, MEDIAS si SIGHISOARA. Cutremurul, cu magnitudinea estimata de 5,3 grade, a mai fost resimtit, destul de slab insa, si la BRASOV.
    Deci 3 cutremure mai puternice in interval de 1000 de ani, in zona Tarnavelor. Asta ar sugera o posibila perioada medie de revenire de circa 300+/-50 de ani. Este insa greu de confirmat acest interval, nu stiu in ce masura acest interval de 1000 de ani este suficient pentru estimarea mai exacta a hazardului seismic local al regiunii.

    Comentariu


    • #3
      Acum cate ceva despre cutremurele din Nord-Vestul Transilvaniei, Podisul Someselor, zona DEJ-JIBOU-CLUJ.
      Aceste cutremure, cu focare de regula in jur de 10 km adancime, se fac simtite mai ales in judetele Cluj si Salaj. Informatiile existente despre cutremurele din ultimii circa 250 de ani produse in zona arata ca aria macroseismica a cutremurelor somesene nu este prea mare, ea fiind de regula limitata la cele 2 judete mentionate. Desi cei 250 de ani pentru care sunt disponibile informatii mai multe despre seismele somesene nu pot fi considerati ca fiind suficienti, totusi, avand in vedere si caracteristicile geotectonice din regiunea Somes sugereaza ca magnitudinea maxima posibila a cutremurelor locale din zona DEJ-GHERLA-JIBOU-CLUJ nu ar putea depasi 4,5-4,7 grade pe scara Richter, corespunzand unei intensitati in zona epicentrala de VI-VII grade pe scara Mercalli.
      Sa vedem acum cate ceva despre cele mai importante cutremure cu originea in regiunea somesana produse in ultimii 250 de ani.
      Incepem cu seismul din 15 februarie 1786. Despre acest cutremur se stie ca s-a simtit destul de intens la CLUJ, unde 4 biserici au fost avariate; de asemenea cutremurul a mai fost simtit in alte localitati din judetul Cluj, dar si in Salaj. Magnitudinea acestui cutremur ar fi putut atinge 4,5-4,7 grade pe scara Richter, avand in vedere aria macroseismica dar si intensitatea maxima, estimata la aproape VII grade pe scara Mercalli. Nu exista informatii despre eventuale post-socuri semnificative (resimtite in zona), prin urmare se apreciaza ca eventualele replici au fost foarte slabe.
      Un alt cutremur semnificativ pentru aceasta zona s-a produs la 22 ianuarie 1830, fiind resimtit in mai multe localitati din nord-vestul Depresiunii Transilvaniei. Pentru acest eveniment se estimeaza, de asemenea, o magnitudine de cel mult 4,5-4,7 grade. Spre deosebire de cutremurul din 1786, care s-a simtit mai tare la CLUJ, cel din 1830 pare a fi avut maximul de intensitate la JIBOU, in judetul Salaj.
      Urmatorul cutremur somesan cunoscut a avut loc la 26 mai 1885, dar se pare ca a fost mai slab decat precedentele cutremure locale din regiunea Culoarului Someselor. Este apreciat la o magnitudine de cel mult 4,2 grade (dupa surse diverse, intre 4,2 si 4,5 grade, oricum mai slab decat celelalte cutremure). Cutremurul a fost simtit in Salaj cu intensitatea maxima de V-VI grade.
      La 10 august 1994, ora locala 14h06min, un cutremur cu magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter s-a produs in zona DEJ-GHERLA din judetul Cluj; la DEJ mai multe persoane au fost ranite in special din cauza spargerii unor geamuri. De asemenea, au cazut tigle de pe unele acoperisuri de case. Cutremurul s-a manifestat mai mult in plan vertical, fiind insotit de un bubuit subteran. Nu s-au inregistrat replici notabile...dar, dupa 5 ani, urmeaza un alt cutremur in zona.
      In ziua de 21 iulie 1999, in zona DEJ-GHERLA-JIBOU s-a produs un seism de magnitudine 4,2 resimtit in zona epicentrala cu intensitatea de V grade pe scara Mercalli; nu au mai fost observate efecte ca cele ale cutremurului din 1994.
      Dupa cum vedeti, din informatiile disponibile referitoare la activitatea seismica somesana (respectiv cutremurele din 1786, 1830, 1885,1994 si 1999), nu pare a exista o regularitate foarte clara in producerea acestor cutremure. Pot trece intervale mai lungi intre 2 cutremure, chiar de peste 100 de ani, dupa care se pot succeda 2 seisme in interval de numai cativa ani.
      Oricum, aceste cutremure sunt de importanta locala, ele afectand localitati din judetele Cluj si Salaj. Un alt lucru de notat este ca dupa seismul din 1885 si pana in 1994, in Depresiunea Transilvaniei nu s-a mai produs nici un cutremur cu magnitudinea egala sau mai mare de 4,0.

      Comentariu


      • #4
        Raport INFP despre cutremurul din 1 mai 2019:

        http://www.infp.ro/wp-content/upload...052019_4.0.pdf

        Comentariu


        • #5
          Transilvania nu este chiar atat de aseismica precum s-ar fi crezut. In afara de faptul ca se resimt totusi efectele cutremurelor mari din Vrancea si din Fagaras-Campulung, Transilvania are zonele ei seismice specifice, care sunt reprezentate de: Podisul Tarnavelor, regiunea Hateg, regiunea Culoarului Someselor si alte cateva mici zone epicentrale cu caracter local in care s-au mai semnlat cutremure mici. Cutremurele ceva mai mari, cu magnitudini ML intre 4,5-5,5 grade, s-au produs numai in zonele Tarnave, Hateg si Somes (Cluj-Jibou-Zalau-Dej-Gherla).

          Comentariu


          • #6
            Deci Transilvania are si ea cutremurele ei. Frecventa lor variaza, de exemplu in regiunea somesana cutremure perceptibile, chiar moderate, se produc cam in fiecare secol, uneori cu pauze mai lungi intre seriile de cutremure, dar nu prea lipsesc la nivel de secol, spre deosebire de cutremurele din regiunea Tarnavelor, despre care exista informatii pentru 3 cutremure istorice puternice in ultimii 1000 de ani, cu intensitati maxime de VIII grade (in 1223, 1523 si 1880). In ultimii ani s-au adunat totusi inregistrari instrumentale, de exemplu pentru seismele din zona HATEG din 8 septembrie 2013; atunci s-au produs doua cutremure la interval de cca. 15-20 minute, primul cu ML 4,1 si al doilea avand ML 4,7 si intensitatea maxima VI. Cutremurele din zona Tarnavelor sunt ceva mai puternice (ML in jur de 5,5), dar mai rare. Cutremurele somesene perceptibile din ultimele secole s-au produs in 1786, 1830, 1885, 1994, 1999 si 2019. Cutremurul din 1786 a afectat serios orasul CLUJ, care, dupa cum vedem, nu e chiar complet aseismic. In 1994 s-a produs un cutremur relativ puternic in zona DEJ-GHERLA, resimtit cu intensitatea maxima de VI-VII grade.

            Comentariu


            • #7
              https://www.gherlainfo.ro/acum-20-de...scara-richter/

              https://www.dejeanul.ro/content/20-d...-mai-amintiti/

              https://zalau24.ro/cutremurele-ultim...ateriale-foto/

              Comentariu


              • #8
                Se pare ca regiunea somesana (Cluj-Salaj) ar fi totusi sursa cu cele mai frecvente cutremure din Transilvania. Cutremurele din zona Tarnavelor sunt mult mai rare, in timp ce seismele somesene apar in fiecare secol-ma refer la cutremure perceptibile. Din raportul INFP, rezulta ca in regiunea Someselor exista niste structuri tectonice mai complexe, horsturi si grabene, ceea ce explica totusi seismicitatea zonei (Cluj-Salaj).

                Comentariu


                • #9
                  Cutremurele din regiunea Someselor sunt de foarte mica adacime, ele par a fi legate de miscari tectonice generate pe mai multe structuri de tip horst si de tip graben. Seismele se produc la adancimi tipice cuprinse intre 1-10 km, iar epicentrele tipice sunt in zonele DEJ-GHERLA, JIBOU, ZALAU, CLUJ-TURDA. Pentru un cutremur local cu magnitudinea ML 4,0 si focar la 1,9 km adancime, asa cum a fost cel de la 1 mai 2019, o intensitate maxima de V grade este una normala. Avand in vedere manifestarile seismice somesene din ultimii 400 de ani, s-ar parea ca cel mai puternic cutremur somesan poate atinge o magnitudine ML de 4,7-4,8 grade, intensitatea corespunzatoare in zona epicentrala putand fi de aprox. VII grade, pentru un focar la 1-10 km adancime.

                  Comentariu

                  Procesare...
                  X