Anunț

Adună
Nici un anunț încă.

Patternuri de seismicitate in zona Vrancea

Adună
X
  • Filtrează
  • Ora
  • Arată
Curăță tot
postări noi

  • Patternuri de seismicitate in zona Vrancea

    Prin pattern de seismicitate intelegem un anumit model de desfasurare a activitatii seismice, pentru cutremure cu magnitudini mai mari de un anumit prag, si in care se manifesta elemente care tind sa se repete in diferite circumstante. In particular, luam in considerare asa-numitele scheme de migratie/progresie hipocentrala, de tip descendent sau de tip ascendent. Aceste patternuri de migratie constau in succesiuni de evenimente in care distributia focarelor urmeaza o anumita relatie de ordine, deci cutremure care se produc fie la adancimi din ce in ce mai mari, fie la adancimi din ce in ce mai mici. Un exemplu de migratie/progresie hipocentrala de tip descendent este urmatorul (valabil pentru cutremure cu magnitudini ML intre 5,0-5,8):

    22.11.2014 19:14:17 UTC 45,87N 27,15E _41 km 5,7
    23.09.2016 23:11:20 UTC 45,71N 26,62E _92 km 5,8
    27.12.2016 23:20:55 UTC 45,71N 26,60E _97 km 5,8
    08.02.2017 15:08:20 UTC 45,49N 26,28E 123 km 5,0
    02.08.2017 02:32:12 UTC 45,53N 26,41E 131 km 5,0
    28.10.2018 00:38:11 UTC 45,60N 26,40E 151 km 5,8


    Initial considerasem in schema doar cutremurele subcrustale, dar am inclus totusi si cutremurul crustal din 22 noiembrie 2014, care a fost cel mai puternic seism crustal produs in Vrancea in ultimii 140 de ani.
    Voi reveni cu alte exemple de migratii/progresii hipocentrale.

  • #2
    Iata ca, din nou, regasim acelasi interval de aprox. 4 luni fara cutremure de peste 4,0 inaintea unui cutremur cu ML 5,5+. Cred ca este un alt pattern de seismicitate interesant. Din 25 aprilie (cutremur cu ML 4,5) pana la 22 august (cutremur cu ML 4,2) a fost o pauza seismica in Vrancea, fara cutremure cu ML 4,0+. Cutremurul de 5,5+ nu a venit insa imediat, dar important e ca am regasit pauza aproape clasica de 4 luni!!!

    Comentariu


    • #3
      Inaintea cutremurului din 28 octombrie 2018 a fost asa: pauza la cutremure de 4,0+ din 28 octombrie 2017 pana in 22 februarie 2018, activitate minora cu cutremure de 4,0, 4,6 si 4,5 pe 22 februarie, 14 martie si 25 aprilie 2018, pauza pana la 22 august 2018, cutremure de 4,0-4,2 pe 22 august si 22 septembrie 2018, apoi soc principal pe 28 octombrie 2018 (ML 5,8), precedat de activitate crustala crescuta pe falia Intra-Moesica.

      Comentariu


      • #4
        Deci ar fi asa: alternanta unor faze mai deosebite, pauze cu activitati in revenire, alte pauze, activitati crustale aparent anormale si...socul principal.

        Comentariu


        • #5
          Un alt important pattern de seismicitate pentru Vrancea este asociat cu caracterul sezonier, evident mai ales in ceea ce priveste cutremurele moderate si puternice. In general, in cazul cutremurelor cu magnitudini de 5,5+ se evidentiaza aparitia sezoniera, fie primavara in aprilie-mai, fie spre sfarsitul verii spre toamna si mai ales in perioada octombrie-noiembrie. Pe termen lung, in perioadele dintre cutremurele puternice, pare a predomina cate unul dintre aceste patternuri, desi uneori apar anumite schimbari si in aceste perioade. Sa vedem ce s-a intamplat in perioadele de dinaintea si de dupa cutremurul major din 1977, respectiv inaintea si dupa cutremurele urmatoare:

          13.10.1960 02:21:25 UTC 45,70N 26,40E 160 km 5,5
          02.10.1966 11:21:44 UTC 45,70N 26,50E 140 km 5,5
          20.08.1973 15:18:28 UTC 45,74N 26,48E _73 km 5,6

          01.10.1976 17:50:43 UTC 45,68N 26,49E 146 km 5,6

          04.03.1977 19:21:54 UTC 45,77N 26,76E _94 km 7,2

          Inainte de 1977, in perioada 1960-1976 a predominat patternul sezonier de octombrie-noiembrie, cu exceptia cutremurului din 1973.

          18.07.1981 00:02:58 UTC 45,69N 26,42E 166 km 5,5
          01.08.1985 14:35:04 UTC 45,73N 26,62E _93 km 5,6
          30.08.1986 21:28:37 UTC 45,52N 26,49E 131 km 7,0
          04.09.1987 01:40:29 UTC 45,68N 26,43E 160 km 5,5


          Intre 1977-1987 a predominat un pattern cu aparitie de vara sau inceput de toamna.

          30.05.1990 10:40:06 UTC 45,83N 26,89E _91 km 6,7
          31.05.1990 00:17:47 UTC 45,85N 26,91E _87 km 6,1
          28.04.1999 08:47:56 UTC 45,49N 26,27E 151 km 5,7
          06.04.2000 00:10:38 UTC 45,75N 26,64E 143 km 5,5
          24.05.2001 17:34:02 UTC 45,63N 26,42E 144 km 5,5
          27.10.2004 20:34:36 UTC 45,84N 26,63E 105 km 6,0
          14.05.2005 01:53:21 UTC 45,64N 26,53E 148 km 5,6
          25.04.2009 17:18:48 UTC 45,68N 26,62E 110 km 5,7


          In perioada 1990-2009 a predominat un pattern de aparitie primavara, in aprilie-mai, exceptand cutremurul din 2004.

          06.10.2013 01:37:21 UTC 45,67N 26,58E 135 km 5,6
          22.11.2014 19:14:17 UTC 45,87N 27,15E _41 km 5,7
          23.09.2016 23:11:20 UTC 45,71N 26,62E _92 km 5,8
          27.12.2016 23:20:55 UTC 45,71N 26,60E _97 km 5,8

          28.10.2018 00:38:11 UTC 45,61N 26,41E 148 km 5,8

          Este foarte interesant ca incepand din 2013, Vrancea pare a fi "uitat" patternul de primavara pentru cutremurele din clasa 5,5+, si domina patternul de toamna. Chiar si cutremurele din 2016, cu deviatii, pot fi incadrate in patternul octombrie-noiembrie +/-o luna. Oare aceste schimbari in caracterul sezonier pot avea si semnificatii pe termen mai lung, de exemplu in ceea ce priveste urmatorul cutremur mai puternic ?

          Comentariu


          • #6
            As zice ca trecerea de la patternul de primavara la patternul de toamna s-a facut pe masura indepartarii de momentul 1990. Cu cat a trecut mai mult timp de la ultimul cutremur puternic, cu atat schimbarea de pattern sezonier a fost mai evidenta.

            Comentariu


            • #7
              In unele lucrari stiintifice se merge pe ideea de transfer de stress intre sursele diferitelor cutremure vrancene puternice. Pe grupul nostru de pe facebook a fost evidentiat de catre userul Alexandru Barsan un astfel de articol, care poate fi gasit pe Internet:

              Vrancea slab earthquakes triggered by static stress transfer", autori M Radulian, B Grecu, E Batsi;A Ganas, publicat in Natural Hazardss and Earth System Sciences

              https://www.researchgate.net/publica...tress_transfer

              Cred ca nu e suficient doar sa discutam despre transfer de stress pe verticala, desi e clar ca e una dintre caracteristicile importante in evolutia seismicitatii vrancene. De exemplu, cred ca trebuie sa relevam rolul cutremurelor moderate centrale ca factor de transfer de stress intre capetele regiunii seismogene, deci intre NE si SV.

              Transferul de stress pare a functiona si in cazul cutremurelor moderate. situatia 2016-2018 este un caz tipic de transfer de stress de la 90-100 km adancime la 140-150 km adancime.
              Cred ca se poate vedea cum transferul de stress a functionat si in evolutia de la 90 km adancime la 150 km adancime, fenomen jalonat de migratia/progresia hipocentrala descendenta:

              23.09.2016 23:11:20 UTC 45,71N 26,62E _92 km 5,8
              27.12.2016 23:20:55 UTC 45,71N 26,60E _97 km 5,8
              08.02.2017 15:08:20 UTC 45,49N 26,28E 123 km 5,0
              02.08.2017 02:32:12 UTC 45,53N 26,41E 131 km 5,0
              28.10.2018 00:38:11 UTC 45,61N 26,41E 148 km 5,8


              Tensiunile s-au transferat intr-un interval de cca. 2 ani de la etajul superior la etajul inferior, fenomen asociat cu migratia/progresia hipocentrala de tip descendent.
              Eu cred ca functioneaza si de la 90 km adancime la 150 km adancime, nu numai intre 90 si 130 km adancime. Si mai cred ca asta are implicatii importante pentru urmatorul cutremur semnificativ din Vrancea (MGR cel putin 6,5-6,7).
              As mai vedea un transfer de stress intre 1999 si 2004. De fapt, toate aceste salturi/baleieri spatiale pe orizontala si pe verticala in interiorul blocului litosferic paleo-subdus reprezinta efecte sau manifestari ale transferului de stress intre capete si intre diferitele etaje de adancime. Tocmai de aia ziceam ca seismele moderate, chiar si multiple, nu ne scapa de cutremure puternice, dimpotriva, in unele cazuri tocmai aceste cutremure moderate le pregatesc pe cele mari. Pentru Vrancea cele mai bune sunt perioadele lungi, de 6-10 ani, fara cutremure cu magnitudini ML 5,5+.
              Pentru Vrancea este mai bine sa fie o perioada mai lunga, de aproape 10 ani, fara cutremure cu ML de cel putin 5,5 grade. Asta ar insemna o stabilitate relativa a blocului litosferic. Cand se indesesc si creste magnitudinea cutremurelor moderate, inseamna ca blocul litosferic devine instabil si foarte sensibil la perturbatii induse de factori de influenta externa, regionala sau/si globala. Si cu cat acesti factori externi sunt mai numerosi si mai intensi, cu aparitie mai prelungita in timp, cu atat cutremurul din Vrancea va fi mai puternic.
              Deci modelul e cam asa: cresterea frecventei si magnitudinii cutremurelor moderate, fluctuatii mari in seismicitatea crustala din Romania, mai multe cutremure mari in Asia si regiunea mediteraneana in intervale de mai multi ani la rand...cam asa se pregatesc conditiile interne si externe pentru un cutremur vrancean important (MGR > 6,5-6,7).

              Comentariu


              • #8
                Practic este un mod foarte complicat prin care se spune ca blocul respectiv "se balanseaza". Pentru a observa acest fenomen este suficient sa marchezi epicentrele cutremurelor pe o harta ceva mai detaliata, in ordinea producerii lor. Se va vedea destul de clar ca pozitia epicentrelor este departe de a fi aleatoare, ea reprezentand o oscilatie intre capatul din nord-est, centru si capatul din sud-vest, dupa care se inverseaza sensul de "transfer al stresului tectonic". Pentru cutremurele de magnitudine cel putin moderata, alternanta epicentrelor dupa 1977 arata cam asa:

                01. 04.03.1977 45.77N 26.76E 094 7.2 capătul din nord-est
                02. 18.07.1981 45.69N 26.42E 166 5.5 centru-vest, clusterul adanc de la Pietrele Înşirate
                03. 01.08.1985 45.73N 26.62E 093 5.6 centru, Nereju
                04. 30.08.1986 45.52N 26.49E 132 7.0 capătul din sud-vest, Gura Teghii
                05. 04.09.1987 45.68N 26.43E 161 5.5 centru-vest, clusterul adanc de la Pietrele Înşirate
                06. 30.05.1990 45.83N 26.89E 091 6.7 capătul din nord-est
                07. 31.05.1990 45.85N 26.91E 087 6.1 capătul din nord-est
                08. 28.04.1999 45.49N 26.27E 151 5.7 capătul din sud-vest, Nehoiu
                09. 06.04.2000 45.75N 26.64E 134 5.5 centru, Nereju
                10. 24.05.2001 45.63N 26.42E 143 5.5 centru-vest, clusterul adanc de la Pietrele Înşirate
                11. 27.10.2004 45.78N 26.73E 098 6.0 capătul din nord-est
                12. 14.05.2005 45.68N 26.54E 148 5.6 centru-vest, clusterul adanc de la Pietrele Înşirate
                13. 25.04.2009 45.68N 26.61E 109 5.5 centru
                14. 06.10.2013 45.64N 26.69E 134 5.5 centru
                15. 23.09.2016 45.71N 26.61E 092 5.8 centru
                16. 27.12.2016 45.71N 26.60E 097 5.8 centru
                17. 28.10.2018 45.60N 26.40E 151 5.8 sud-vest, spre Gura Teghii

                dar ea se mentine si in cazul cutremurelor de magnitudine mai mica.

                Apoi, progresia hipocentrala descendenta are o semnificatie aparte, ca de altfel toate fenomenele care apar in zona Vrancea. Eu cred ca aceasta poate sa apara in doua situatii specifice si ne poate furniza informatii importante asupra modelului fizic care trebuie adoptat in cazul zonei seismice respective.

                Primul caz ar fi cel al cutremurelor cu epicentre apropiate, situate probabil in acelasi cluster, ceea ce ar trebui sa ne indice faptul ca blocul subdus este "agatat" de crusta. In acest caz, dupa o rupere la o anumita adancime, (local) straturile superioare nu vor mai fi afectate, in timp ce straturile inferioare adiacente vor trebui sa preia un stres suplimentar, aparut in urma desprinderii de crusta.

                Al doilea caz se datoreaza geometriei blocului subdus si apare la transferul de stres de la est spre vest sau de la sud spre nord, ceea ce ne indica faptul faptul ca blocul subdus coboara in manta de la sud-est catre nord-vest.

                Este greu de gasit in Vrancea vreun fenomen legat de activitatea seismica, pentru care sa nu existe o semnificatie fizica deosebit de importanta.
                Ultima editare de real32; 05.mar.2019, 22:21.

                Comentariu


                • #9
                  Lipseste pauza traditionala de cca. 4 luni fara cutremure de 4,0+, pauza care apare cu o luna pana la un an inainte de cutremurele vrancene de 5,5+. Asta e, in 2019 lipseste acest element important. Au fost doua luni fara 4,0+ in februarie si martie 2019, dar NU AVEM CLASICA PAUZA/LACUNA SEISMICA CU DURATA DE CCA. 4 LUNI!!! Dupa o astfel de pauza, socul principal nu vine de obicei imediat, activitatea pare a reveni la normal (ca in 2018) sau chiar se accelereaza (ca in august-septembrie 2016). Dar acum NU: NU AVEM CLASICA PAUZA/LACUNA SEISMICA DE 4 LUNI PENTRU 4,0+.

                  Comentariu


                  • #10
                    Pauzele/lacunele astea pentru 4,0+ cu durate in jur de 4 luni, cu mici variatii, si care apar cu o luna pana la un an inainte de 5,5+, au si ele anumite semnificatii fizice asociate cu fenomenul respectiv. Acum nu avem pauza din asta. Pauzele astea de 4 luni reprezinta unul dintre factorii interni, alaturi de seismicitatea crustala, care trebuie corelati cu seismicitatea globala si regionala, pentru a putea stabili acele perioade cu probabilitate mare pentru cutremure din clasa 5,5+.

                    Comentariu


                    • #11
                      Unul dintre cele mai interesante patternuri de seismicitate pentru Vrancea, in afara de baleierile NE-SV, SV-NE, este reprezentat de aceste pauze seismice. Ele capata anumite semnificatii precursoare pe termen mediu sau scurt in functie de durata si de pragul minim de magnitudine pentru care se manifesta. Putem avea pauze de cca. 4 luni, care preceda cu o luna pana la 6 luni, in medie, cutremurele vrancene subcrustale cu magnitudini ML de la 5,5 in sus, pauze care apar pentru un prag minim de magnitudine ML 4,0. Un alt tip de pauza cu posibila semnificatie precursoare se poate manifesta pe termen relativ scurt pentru cutremure cu magnitudini prag mai mici, in jur de 3,0, asa-zise blocaje instalate brusc dupa o activitate aparent normala.
                      Pauzele de 4 luni pentru 4,0+ par a avea o semnificatie fizica cu potential de caracter precursor pe termen mediu pentru cutremure din clasa 5,5+.

                      Comentariu


                      • #12
                        In perioadele mai lungi de pauza seismica (lipsa cutremurelor cu magnitudini ML 4,0+ in intervale de aprox. 4 luni) se produc doar cutremure cu magnitudini ML intre 3,5 si 3,8, destul de rar mai vine si ceva de 3,9 grade. Pauzele astea, cand se prelungesc pana la aproape 4 luni, devin sugestive pentru "coacerea" unui cutremur moderat cu magnitudinea ML 5,5-5,9. Doar ca seismul moderat de obicei nu vine imediat dupa pauza, ci dupa o aparenta revenire la normal sau chiar usoara accelerare.

                        Comentariu

                        Procesare...
                        X