Anunț

Adună
Nici un anunț încă.

Cutremurul din 10 noiembrie 1940

Adună
X
 
  • Filtrează
  • Ora
  • Arată
Curăță tot
postări noi

  • Cutremurul din 10 noiembrie 1940

    In dimineata zilei de 10 noiembrie 1940, la ora locala 3h39min, a avut loc cel mai puternic cutremur vrancean din secolul XX,eveniment care a atins pe arii largi intensitati care nu au mai fost observate de la precedentul cutremur vrancean catastrofal din 23 ianuarie 1838.
    Seismul din 10 noiembrie 1940 a avut epicentrul in partea de nord-est a Muntilor Vrancei (45,80 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica), iar adancimea focarului a fost estimata la cca. 145-150 km.

    image_1761 epicentre.jpg

    In figura de mai sus sunt plasate epicentrele seismelor vrancene moderate (cu magnitudini de cel putin 5,5 grade pe scara Richter) din perioada 1902-2018, si este marcat epicentrul cutremurului din 1940, precum si cel al seismului din 1977.
    Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut magnitudinea MGR de 7,4 grade pe scara Richter (echivalenta cu magnitudinea moment Mw de 7,7 grade). Intensitatea maxima a cutremurului a atins IX-X grade pe scara Mercalli in mai multe localitati din judetul Vrancea (in special la PANCIU si COROD). De asemenea, pe o arie larga din Moldova (in special partea centrala si de sud) si Muntenia (in special in zona subcarpatica din nord-estul Munteniei, dar si la BUCURESTI si in alte localitati din sud-estul tarii), cutremurul a atins intensitati mari, de cca. VIII grade pe scara Mercalli, chiar VIII-IX grade in nord-estul Munteniei (judetele Prahova si Buzau), inclusiv la Bucuresti.
    Cutremurul a fost precedat de o activitate seismica ridicata in perioada 1938-1940. Aceasta a inclus in primul rand cutremurele moderate din 1938 si 1939, astfel: seismul din 13 iulie 1938 (magnitudine 5,6, adancime 120 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica), respectiv cel din 5 septembrie 1939 (magnitudine 5,9, adancime 120 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica). De asemenea, este de notat ca la 26 decembrie 1939 s-a produs cel mai puternic cutremur din ultimii 200 de ani in Turcia, pe un segment din jumatatea Estica a faliei Nord-Anatoliene, in zona ERZINCAN (magnitudine 7,9). Anul 1940 debuteaza din punct de vedere seismic prin cutremurul crustal cu magnitudinea de 4,5 grade produs la 5 ianuarie in regiunea Fagaras-Campulung, zona CAMPULUNG MUSCEL (intensitate epicentrala V). A urmat o intensificare progresiva a seismicitatii vrancene in urmatoarele luni, culminand cu un cutremur moderat produs la 24 iunie 1940 (magnitudine 5,5, adancime 115 km, coordonate ale epicentrului 45,90 grade latitudine Nordica, 26,60 grade longitudine Estica). A doua faza de crestere a activitatii seismica din 1940 a avut loc in toamna acestui an, in perioada octombrie-noiembrie. Astfel, s-au produs mai multe seisme moderate, inclusiv cutremurul de magnitudine 6,2-6,4 produs in dimineata zilei de 22 octombrie 1940 la ora locala 8h37min in Muntii Vrancei (45,80 grade latitudine Nordica, 26,40 grade longitudine Estica), la adancimea de 122-125 km. Cu doua zile inainte de socul principal major, pe 8 noiembrie 1940 s-a produs un cutremur vrancean in Muntii Buzaului, zona SIRIU, la adancimea de 145 km, magnitudinea acestuia fiind de 5,5 grade (coordonate ale epicentrului 45,50 grade latitudine Nordica, 26,20 grade longitudine Estica). De asemenea, cutremurul a fost urmat de mai multe replici, dintre care 6 dintre ele au avut magnitudini cuprinse intre 5,0-5,5 grade pe scara Richter; cea mai puternica replica a avut loc in dimineata zilei de 11 noiembrie, la ora locala 8h34min, magnitudinea acesteia fiind de 5,5 grade; replica a fost resimtita la BUCURESTI cu intensitatea de IV-V grade pe scara Mercalli.
    Cutremurul a provocat distrugeri mari in special in centrul si sudul Moldovei, fiind grav afectate cu deosebire localitatile PANCIU (cu distrugerea a peste 90% dintre cladiri), COROD, FOCSANI, MARASESTI. Efecte severe s-au inregistrat la BARLAD, IASI si GALATI. In nord-estul Munteniei, cutremurul a afectat mai puternic localitati din judetele Prahova si Buzau, dar nici sudul tarii nu a fost ferit. Astfel, la BUCURESTI, in afara de prabusirea blocului Carlton (eveniment care a cauzat moartea a cca.500 de oameni), au fost avariate grav numeroase cladiri importante, intre care Ateneul Roman si Palatul de Justitie; numeroase case au suferit diferite grade de avariere.
    Cutremurul a provocat si fenomene geomorfologice la nivelul solului in zonele subcarpatice, crapaturi, tasari, tasniri de apa. In judetul Covasna s-a format o fractura lunga de cca. 150 de metri, in lungul careia au aparut pungi de noroi.
    Cutremurul a fost simtit pe o arie larga nu doar in Romania, dar si in tarile vecine, pana la o distanta foarte mare catre nord-est in Campia Rusa, inclusiv la MOSCOVA unde intensitatea a atins V grade pe scara Mercalli.
    Manifestarile seismului la BUCURESTI sunt prezentate in ziarul Universul-nr. din 12 noiembrie 1940, din care reproducem urmatorul citat:

    Ora 3,40 noaptea. Lumea se afla in puterea somnului, cand cutremurul, de o violenta necunoscuta pana acum, a zguduit Capitala din temelii. Cladiri solide, in beton armat, se clatinau ca niste jucarii in bataia vantului. Zgomote infricosatoare, de duduit de motor, intretaiate de mugete ce razbateau din adancul pamantului, insoteau cutremurul. Lumea, trezita din somn de zguduiri puternice, alerga ingrozita nestiind incotro sa apuce. [...] Prin case, mobilele se miscau, scartaind din incheieturi, vitrinele cu sticla si vesela se rasturnau, statuetele se prabuseau pe parchete, ceasornicele-pendule se oprisera din mers. Panica din interiorul locuintelor era sporita de zgomotele de afara. Geamuri se prefaceau in tandari, bucati de zidarie se desprindeau de pe la stresini, cosurile caselor se prabuseau in strada si pe trotuare cu zgomot asurzitor. [...] In zorii zilei, Capitala avea un aspect jalnic. Blocurile de beton s-au indoit din pozitia verticala, pierzandu-si balcoanele prabusite in strada. Zidurile sunt crapate. Case vechi s-au surpat partial. La unele biserici a cazut tencuiala si s-au frant crucile de pe turle. Aproape nu e strada pe care sa nu fie moloz, caramizi si bucati de beton desprinse de la cladiri. Stirea asupra celui mai groaznic dezastru din Capitala-prabusirea blocului Carlton, s-a raspandit cu iuteala fulgerului in tot orasul. [...] Nenorocirea ar fi avut, in Capitala, proportii mult mai mari daca s-ar fi intamplat cutremurul ziua. Prabusirea cosurilor si a zidariilor in timpul circulatiei pietonilor pe strada ar fi provocat desigur victime.

    In orasele din sudul Moldovei, in special la BARLAD, GALATI si FOCSANI,in afara de distrugerea caselor, cutremurul a provocat si fenomene geomorfologice, s-au format crapaturi in pamant la FOCSANI si BARLAD, iar in zonele de munte s-au produs si caderi de stanci.
    Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost o premiera pentru Romania moderna prin violenta cu care s-a manifestat, deoarece precedentul cutremur catastrofal (de magnitudine 7,3) avusese loc cu peste 100 de ani inainte, in anul 1838. De asemenea, acest seism a fost depasit in intensitate si magnitudine doar de "Cutremurul cel mare" produs in Vrancea la 26 octombrie 1802, care a avut o magnitudine estimata de 7,6-7,7 grade pe scara Richter. Din 1838 pana in 1940 in regiunea Vrancea nu s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mari de 6,8-7,0 grade pe scara Richter. Cele mai importante dintre acestea s-au produs la 13 noiembrie 1868 (magnitudine 6,6-6,7), 17 august 1893 (magnitudine 6,7), 31 august 1894 (magnitudine 6,8) si 6 octombrie 1908 (magnitudine 6,8); in afara de acestea, s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mici, de 6,0-6,5 grade, care nu au provocat nici un fel de pagube.

  • #2
    real32:

    Unul dintre judetele care au suferit importante pierderi umane si materiale la cutremurul din 1940 este Prahova, unde au fost afectate mai multe localitati, printre care Campina, Valenii de Munte si Ploiesti, iar avarierea inchisorilor de la Doftana si Margineni a produs un numar insemnat de victime.

    Cutremurul din 1940 a produs unele pagube materiale si in judetul Dambovita. La manastirea Dealu s-au prabusit turlele bisericii si cladirile liceului militar Nicolae Filipescu care a fost mutat la Predeal. La Curtea Domneasca au fost afectate Biserica Domneasca si Turnul Chindiei, anumite pagube materiale aparand si la Biserica Targului, Biserica Manastirii Stelea si la Manastirea Viforata.

    Comentariu


    • #3
      Am mentionat ca la inceputul anului 1940 s-a produs si un cutremur crustal in Fagaras-Campulung, zona CAMPULUNG MUSCEL, cu intensitatea maxima V si o magnitudine comparabila cu a celui din 19-20 mai 2004. Nu cred ca e o contradictie cu ceea ce spuneam, anume ca seismele fagarasene sunt influentate de cele vrancene vestice. Anume, trebuie tinut cont si de propagarea tensiunilor pe faliile din zona pontica dupa marele cutremur de la Erzincan din 26 decembrie 1939; deci au venit tensiuni semnificative dinspre Nord-Anatoliana. La fel, cutremurul din 19-20 mai 2004 a venit dupa seismele produse in Turcia in 2003, de exemplu cel de la Pulumur din 27 ianuarie (langa Erzincan).
      In rest, trebuie notata evolutia seismicitatii vrancene moderate care a precedat marele cutremur din 10 noiembrie 1940, plus cea mai puternica replica:

      13.07.1938 45,90N 26,70E 120 km 5,6 VI
      05.09.1939
      45,90N 26,70E 120 km 5,9 VI-VII
      24.06.1940 45,90N 26,60E 115 km 5,5 V-VI

      22.10.1940 45,80N 26,40E 122 km 6,2 VII
      08.11.1940 45,50N 26,20E 145 km 5,5 VI
      10.11.1940 45,80N 26,70E 150 km 7,4 IX-X
      11.11.1940 46,00N 26,80E 130 km 5,5 VI

      Comentariu


      • #4
        Analiza contextului seismic intern si extern in care s-a produs cutremurul din 1940

        -cutremurele vrancene moderate si relativ puternice din perioada 1929-1950;
        -cutremurele din Oceanul Indian si Asia din perioada 1928-1950.


        1928 Ninety Ridge Mw 8,1 (?)
        1928-1929 Vrancea Valul I
        1929 Afganistan-Hindu Kush
        1929 Iran
        1930 Turcia-Iran (Salmas)
        1930-1931 Myanmar
        1931,1935 Pakistan (falia Chaman)
        1932 Vrancea eveniment aparent izolat
        1934 Nepal-Bihar
        1934-1935 Vrancea Valul II
        1939 Turcia marele cutremur de la Erzincan
        1938-1940 Vrancea Valul III
        1941 Andaman, Oceanul Indian
        1942 Prince Edwards, Sud-Vestul Africii
        1943 Vrancea eveniment aparent izolat
        1942-1944 Turcia
        1945 Pakistan-Makran
        1945-1946 Vrancea
        1948 Vrancea
        1950 Vrancea
        1950 marele cutremur din Himalaya

        E de remarcat acum faptul ca evenimentul major din 1940 a fost punctul culminant al unui al treilea val de cutremure vrancene moderate, precedat insa de marele cutremur din Estul Turciei de la Erzincan din 26 decembrie 1939.

        Comentariu


        • #5
          Mai trebuie spus ca in 1924 si 1926 s-au produs doua cutremure mari in zona Macquarie, Sudul Oceanului Indian. Au urmat cutremure vrancene moderate in 1925 si 1927. Mereu acelasi tip de corelatie cu fenomenele din Oceanul Indian.
          Iata seria de cutremure din clasa de magnitudini 5,5+ dintre 1925 si 1950.

          25.12.1925 02:37:00 UTC 45,70N 26,60E 130 km 5,7
          24.07.1927 20:17:05 UTC 45,70N 26,60E 120 km 5,5
          30.03.1928 09:38:57 UTC 45,90N 26,50E 120 km 5,5
          20.05.1929 12:17:56 UTC 45,80N 26,50E 100 km 5,5
          01.11.1929 06:57:25 UTC 45,90N 26,50E 160 km 5,9
          27.05.1932 10:42:15 UTC 45,70N 26,60E 120 km 5,5
          02.02.1934 19:59:13 UTC 45,20N 26,20E 140 km 5,5
          29.03.1934 20:06:51 UTC 45,80N 26,50E _90 km 6,3
          13.07.1935 00:03:46 UTC 45,30N 26,60E 140 km 5,6
          05.09.1935 06:00:00 UTC 45,80N 26,70E 130 km 5,5
          13.07.1938 20:15:17 UTC 45,90N 26,70E 120 km 5,6
          05.09.1939 06:02:00 UTC 45,90N 26,70E 120 km 5,8
          24.06.1940 09:57:27 UTC 45,90N 26,60E 115 km 5,5
          22.10.1940 06:37:00 UTC 45,80N 26,40E 122 km 6,2
          08.11.1940 12:00:44 UTC 45,50N 26,20E 145 km 5,5
          10.11.1940 01:39:07 UTC 45,80N 26,70E 150 km 7,4
          11.11.1940 06:34:16 UTC 46,00N 26,80E 150 km 5,5
          28.04.1943 19:46:50 UTC 45,80N 27,10E 100 km 5,5
          12.03.1945 20:51:46 UTC 45,60N 26,40E 125 km 5,8
          07.09.1945 15:48:26 UTC 45,90N 26,50E _80 km 6,5
          09.12.1945 06:08:45 UTC 45,70N 26,80E _80 km 6,2
          03.11.1946 18:47:01 UTC 45,60N 26,30E 140 km 5,6
          29.05.1948 04:48:55 UTC 45,80N 26,50E 130 km 6,0
          20.06.1950 01:18:54 UTC 45,90N 26,50E 160 km 5,5

          Comentariu


          • #6
            Contextul seismic intern si extern in care s-a produs cutremurul major din 1940 a inceput de fapt cu mai mult timp inainte.
            Vrancea s-a calmat progresiv dupa activitatea intensa de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX (cutremurele puternice din 1880, 1893, 1894, 1908 si 1912). Au mai continuat cateva cutremure moderate in 1915 si in 1917-1919, dupa care a urmat o pauza pana in 1925.
            In 1924 si 1926 s-au produs doua cutremure majore in Sudul Oceanului Indian, zona Macquarie, asociate cu desprinderea Australienei care a avut un efect global prelungit, efect care a constat in propagarea succesiva a mai multor valuri de tensiuni spre Asia si spre Europa, fenomene care au culminat cu marile cutremure din Turcia si din Vrancea din perioada 1939-1945. Dupa primul cutremur din Macquarie din 1924, la 25 decembrie 1925 are loc un prim cutremur vrancean moderat, care a dechis o lunga serie de seisme moderate din ce in ce mai frecvente pana in 1940. O noua miscare puternica in Macquarie in 1926 e urmata de un nou cutremur moderat in Vrancea in 1927. In 1928 are loc un megaseim in zona Ninety Ridge din Oceanul Indian, urmat de un alt cutremur moderat in Vrancea precum si de seismele vrancene din mai si noiembrie 1929; cutremurul din 1 noiembrie 1929 (MGR 5,9 si adancime 160 km) a permis demonstrarea existentei cutremurelor de mare adancime (subcrustale), pana atunci respinsa de comunitatea stiintifica.
            La 6 mai 1930 s-a produs un cutremur major la granita dintre Turcia si Iran, in zona Salmas. In 1930 si 1931 s-au produs cutremure majore in Myanmar. O noua reactie moderata are loc in Vrancea in 1934, dupa care in 1934 activitatea vranceana se intensifica, cu un cutremur moderat in februarie urmat de seismul cu magnitudinea MGR 6,3 din 29 martie. In 1934 avem un cutremur extrem de puternic in Nepal, dupa care in 1935 la 31 mai a avut loc un cutremur catastrofal in Pakistan pe falia Chaman, la Quetta. Tot in 1935 au loc doua cutremure moderate in Vrancea. In 1938-1939 se produc alte cutremure moderate in Vrancea, cu magnitudini de 5,6-5,8 grade la 110-130 km adancime. La 26 decembrie 1939 are loc cel mai puternic cutremur produs in Turcia in ultimii 300 de ani, cu magnitudinea Mw 7,9, pe falia Nord-Anatoliana, in zona Erzincan, Estul Turciei. A fost, fara indoiala, ultimul semnal pentru Vrancea, cum s-ar zice numaratoarea inversa incepea, era practic iminenta de cutremur mare, circul intrase la greu pe "strada noastra" si inainta implacabil. In vara anului 1940 are loc un cutremur moderat pe 24 iunie la adancimea de 115 km. In toamna, pe 22 octombrie a avut loc cel mai puternic cutremur precursor, cu magnitudinea MGR 6,2 la adancimea de 122 km. La 8 noiembrie 1940 are loc un nou cutremur moderat in Vrancea, Muntii Buzaului, la adancimea de 145 km. Natura avertiza, nenorocirea era aproape, statea sa se rupa ceva acolo jos, la foarte mare adancine. Pe 9 noiembrie 1940 s-au produs mai multe cutremure crustale in zona Panciu. Da, venea, dezastrul era aproape, dar natura continua sa avertizeze, nu putem spune ca marele cutremur ar fi venit pe neasteptate. Si gata, timpul s-a scurs, iata ca in dimineata zilei de 10 noiembrie 1940, la ora locala 3h39min, dupa multiple avertismente seismice, s-a produs cutremurul major cu magnitudinea MGR 7,4 la adancimea de cca. 150 km, fenomen cu arie macroseismica foarte larga, intinsa pana departe in Campia Rusa, fenomenul fiind resimtit moderat la Moscova.
            Marele cutremur nu a venit deloc pe neasteptate, dar absolut deloc.

            Comentariu

            Procesare...
            X