Anunț

Adună
Nici un anunț încă.

Mari cutremure din trecut

Adună
X
 
  • Filtrează
  • Ora
  • Arată
Curăță tot
postări noi

  • Mari cutremure din trecut

    Continuarea discutiilor pe tema seismelor importante din trecut.
    Una dintre sursele documentare: CAVALERII APOCALIPSULUI, autori Paul Cernovodeanu si Paul Binder, aparuta la Editura Silex in anul 1993

    GeoX (postare din vechiul forum):

    Cutremurul vrancean din 29 august 1471
    Din toate cronicile reiese ca acesta a fost, de departe, cel mai violent cutremur din secolul al XV-lea, seism care a avut loc in vremea domniei lui Stefan cel Mare. Cronicarii romani si straini sunt unanimi referindu-se la "marele cutremur din toata Tara Moldovei, Valahia si Ardeal" . Cronicarii notau: "In acelasi an (6979=1471), luna august, ziua 29, atunci a fost cutremur cumplit...si chiar in toata lumea, pe vremea cand sedea domnul la pranz" . Diferite izvoare istorice contemporane precizeaza ca "in Brasovul transilvanean...in ziua decapitarii Sf. Ioan (29 august), la ora 11 inainte de pranz a fost un groaznic cutremur de s-au naruit aproape toate casele din oras si au cazut cosurile si acoperisurile, si chiar o mare parte a zidurilor orasului au cazut, incat oamenii inspaimantati au crezut ca soseste ziua judecatii de apoi. Pe alocurea, in oras si langa s-a despicat pamantul si a esit din gaurile negre ceva foarte urat mirositor" . Un martor ocular amintea intr-o scrisoare ca "in ziua decapitarii Sf. Ioan Botezatorul, intre orele 10 si 11, a avut loc la Brasov un cutremur atat de mare de-a miscat intr-o parte si-n alta toate cladirile, muntii si vaile, cu duduit infricosator; multe case fura rasturnate..."  Cutremurul de la aceasta ora a fost resimtit foarte puternic in Moldova pana la Cetatea Alba de pe Nistru, pana la Caffa in Crimeea, iar palatul voievodului din Tara Romaneasca s-a daramat complet. in mai multe locuri din Tara Romaneasca, dar si din Moldova si chiar in sudul Ardealului "s-a crapat pamantul emanand un miros urat si s-a scurs apa cu pucioasa si alte murdarii" . De asemenea, "se mai spune ca undeva in Moldova, un sat intreg de oameni, cladiri si animale s.a. a fost inghitit de pamant"  (probabil ca efect al alunecarilor de teren declansate de cutremur). "La aceeasi ora s-au miscat teribil muntii si dealurile din Turda, Bistrita, in intreaga Secuime, in toata Tara Romaneasca, Moldova si Salaj" . Conform surselor citate, timp de 5 zile au continuat sa fie resimtite cutremure de mai mica amploare, in special in Moldova si Muntenia, dar acestea nu au mai avut aceeasi intensitate ca "zguduirea profunda din 29 august" . Pagubele provocate de aceste violent cutremur vrancean au fost foarte mari in toate cele 3 provincii istorice romanesti.

    Dupa cum am mai amintit, cele mai violente seisme din veacul al XVIII-lea, de origine vranceana, au avut loc in 1701, 1738 si 1790 , cu efecte distrugatoare. Astfel, cronicarii Tartler, Cserei, Vass si Boros semnaleaza seismul din noaptea de 31 mai/11 iunie spre 1/12 iunie 1701, intre orele 12 si 2, resimtit nu numai in intreaga Transilvanie, dar si in regiunile invecinate. Astfel, Tartler afirma ca acest "puternic cutremur de pamant" a produs insemnate pagube la Brasov, in Tara Romaneasca, Moldova si chiar in Podolia, unde s-au ruinat numeroase cladiri. Seismul s-a caracterizat prin 3 socuri intense, consecutive, cand la Brasov s-au daramat cladiri, bolte ale bisericilor si o portiune de 15 stanjeni din zidul orasului spre Tampa, langa Bastionul Panzarilor; in Tara Romaneasca, acelasi izvor (sursa istorica) afirma ca multe manastiri au fost serios avariate. Mentiunea cronicarului Cserei "ca peste tot in Transilvania au avut loc groaznice cutremure de pamant" este completata prin afirmatiile din jurnalul lui Lazlo Vass din Taga (Cluj) ce descrie pagubele provocate prin fisurarea cladirilor de piatra in orase si de cele ale analistului Janos Boros din Tarcesti (Harghita), inregistrand spaima provocata de socurile seismice in randul locuitorilor din regiunea Odorheiului.

    Impresionant prin amploarea sa a fost, insa, marele cutremur vrancean din 31 mai/11 iunie 1738, inspre amiaza, resimtit cu o deosebita intensitate pe intreg teritoriul tarii noastre, precum si in Balcani. Asupra acestui seism, cu urmari dezastruoase, exista suficiente marturii provenind atat din Tara Romaneasca, cat si din Moldova si Transilvania. Astfel, cronicarul Constantin Dapontes relateaza ca in acest groaznic cutremur, la Bucuresti "palatul domnului (<Curtea Veche>) s-a crapat in mai multe locuri si s-au daramat case; la tara, cateva manastiri au avut aceeasi soarta, iar altele s-au crapat. In imprejurimile Buzaului, pamantul s-a intredeschis si a aruncat apa amestecata cu nisip si un fel de metal......La Valeni (=De Munte) s-a facut o crapatura adanca care a inghitit 3 femei...A tinut mai multe zile in sir (!) (<este vorba despre post-seisme sau replici>), dar zguduiturile n-au fost asa de puternice ca prima. S-a facut simtit un sfert de ora (!) la Nis unde se afla tabara imperiala otomana, la Nicopolis si in alte districte ale Dunarii. Fortarete au fost partial daramate; moschei s-au prabusit; la Nicopolis, mai cu seama, au fost distruse patru la numar. La Iasi, orasul nu a fost crutat..., iar cutremurul a bantuit si in Transilvania, si cu asa mare violenta, incat multe case si alte cladiri s-au prabusit. Intr-un loc in apropierea Bucurestiului pamantul s-a cascat si s-a facut o groapa adanca". In concluzie, cronicarul afirma ca "acest cutremur a fost asa de puternic incat foarte putine persoane tin minte sa mai fi vazut vreunul la fel de foarte multa vreme. A umplut pe toata lumea cu groaza si spaima". Mai multe insemnari facute in limba greaca pe manuscrise si carti vechi, tot din Tara Romaneasca, mai releva ca in acea miercuri de 31 mai "la 5 ceasuri din zi <ora 11>, pe cand domnea Constantin voda <Mavrocordat>, s-a intamplat un cutremur ingrozitor...cand a crapat clopotnita bisericii si s-au daramat 3 coloane de la foisor si s-au sfaramat casele manastirii Cotroceni", iar "din cutremur clopotele singure se trageau si omul abia putea sta in picioare", seismul incepand "cu un urlet groaznic; la partea muntelui a fost si mai strasnic si atunci multe izvoratoare de fantani s-au inchis si-au rasuflat la o alta diastima de loc". O alta insemnare anonima contemporana aminteste ca in acea zi de pomina cand s-a cutremurat pamantul foarte tare "...multe bolte si ziduri ale manastirilor si ale caselor au crapat. Inca unile au si cazut aici in Bucuresti. Iar afara multe biserici si bolte s-au surpat si pamantul pe alocurea s-a despicat si au esit apa cu miros de iarba de pusca si de pucioasa"; anonimul bucurestean mai noteaza si post-seismele din aceeasi zi. Cutremurul este mentionat si intr-o insemnare de pe o carte a manastirii Hurez, aratandu-se ca "s-au facut cutremur foarte mare, cat s-au croit (=surpat) turla bisericii paraclisului de aici din Hurez, pe 3 locuri...si au crapat amvonul si bolta sandramalii de la vale. Inca si sfanta biserica cea marei s-au croit turla cea mare si amvonul cel mic dinainte si s-au surpat cosurile tuturor chiliilor de la varfu si s-au miscat foisoarele". La fel popa Ilie de la manastirea Viforata a amintit sesmul de "la 6 ceasuri din zi" (=ora 12). Pentru Moldova, Ioan Neculce atesta ca "in 31 de dzile a lui mai...s-au facut un cutremur mare, de au cadzut manastire Golie si multe case si manastiri in gios, Rachitoasa si alta manastire la Focsani"; in Cronica Ghiculestilor se dau mai multe amanunte despre "groaznicul cutremur intamplat in Moldova...care a tinut 20 (!) de minute, spre marea uimire si spaima a oamenilor, cu toate ca cei mai multi erau la camp. S-au daramat pridvoarele manastirii Golia si toate manastirile din Iasi au crapat, unele mai mult, altele mai putin, iar sobele din cele mai multe case s-au prabusit. La fel s-a intamplat ba chiar si mai mult si in Tara de Jos, atat la manastiri cat si la alte cladiri. In multe parti ale tarii pamantul a crapat si au tasnit izvoare de apa"...Alte 3 insemnari anonime contemporane repeta, in mare, evenimentele stiute si insista asupra avarierii manastirii Golia, la Iasi crapandu-se pamantul, de unde "au esit apa si nisip". Potrivit afirmatiilor carturarului Peter Apor, la Curbura Carpatilor, in regiunea cheilor Buzaului, intre Crasna si Siriu, "din ambele parti s-au rupt pietre care cazand in apa Buzaului au stavilit apa, facandu-se ca o mare, acoperind chiar varful copacilor inalti. Din pricina cutremurului in Moldova s-au prabusit 11 manastiri, una avand chiar un turn nou facut si prin naruirea sa au fost ingropati sub daramaturi 15 zidari". In sfarsit, pentru resimtirea cutremurului si in Transilvania, dispunem mai intai de relatarile amanuntite ale cronicarului Tartler, apoi de notele lui Jozsef Gyarfas din Trei Scaune si de alte insemnari contemporane, unele si romanesti. Una dintre acestea, scrisa in Scheii Brasovului, istorisea ca "in valeatu 1738 s-au cutremurat pamantul in luna lui maiu in 31 de zile la amiaza si foarte tare si s-au dus spre rasarit si iar s-au intors indarapt. Si plopii se clatina ca de vant si au clatinat casele. Si au facut pamantul mare dudet (=duduit, zgomot). Thomas Tartler consemneaza ca la 11 iunie (st.n.) 1738 "intre orele 11 si 12 inainte de masa s-a produs un cutremur de pamant atat de groaznic ce nu s-a mai pomenit. Toata Transilvania, Tara Romaneasca etc....au fost zguduite, multe cladiri s-au ruinat. In Scaunul Rupea multe turnuri s-au naruit; in Sibiu au sunat clopotele ca si la noi in Tara Barsei, la Rotbav, Codlea si Bod. La Brasov aproape toate casele au avut de suferit", Poarta Romaneasca <Poarta Ecaterinei> dinspre Schei fiind "stricata", ca si zidul cetatii din apropiere si turnul tamplarilor care "s-a prabusit" cu totul. La Prejmer s-a daramat o portiune din zidul deasupra intrarii in biserica-cetate. Insemnari anonime precizeaza ca in timpul cutremurului la Medias "au cazut tiglele de pe turnul bisericii", iar "la Sibiu turnul <Sfatului> s-a clatinat atat de mult incat unul din clopotele mici a inceput sa sune singur". In sfarsit, in sud-estul Transilvaniei, dupa cum povesteste cronicarul Gyarfas, groaznicul cutremur a facut sa sune clopotele bisericilor din Letfalau (Covasna), iar "pamantul s-a crapat si de-a lungul cursurilor de apa, a tasnit de un cot un lichid amestecat cu namol albastriu".

    Ultimul mare seism din secolul al XVIII-lea -cu o arie destul de larga de raspandire- a avut loc marti 26 martie/6 aprilie 1790, desi n-a cunoscut intensitatea celui din 1738. Cateva consemnari anonime, precum si alte marturii din Tara Romaneasca, amintesc -in variante asemanatoare- ca "la leatu 1790, marti 26...saara (!), la 2 ceasuri din noapte <ora 21>, in saptamana cea luminata <dupa Paste>, s-au cutremurat pamantu insa au facut chituri groaznice de tare ce s-au cutremuratu...". Intr-o scrisoare din Craiova din 28 martie 1790, un oarecare Toder Mihail povesteste ca "a treia zi dupa Pasti sara la 7 ciasuri, 45 minotarii <minute>...s-au cutremurat pamantul foarte tare cat m-am spariat, catu socoteam ca va sa cada casele peste minte" tinand "15 minotarii" (1). Sesimul s-a resimtit si in Moldova unde intr-o insemnare facuta pe un Evangheliar de la biserica Adormirea din Targu Neamt, se afirma ca "s-au cutremuratu pamantul marti sara, in saptamana cea luminata la doa ceasuri si jumatate din noapte, marti in 26 letu 7298 iar de la Hristos 1790". Mai intense au fost socurile seismului in Transilvania, cauzand multe pagube. Intr-un calendar brasovean din 1791 s-a inserat faptul ca "in 1790 la 6 aprilie (st.n.), martea Pastelui seara dupa ora noua s-au simtit doua zguduituri consecutive. Acest cutremur s-a raspandit intr-o mare parte a Transilvaniei si pana in Tara Romaneasca". Din notele unui alt anonim brasovean rezulta ca "in anul 1790, la 6 aprilie, in jurul orei 9 seara, aici la Brasov a fost un cutremur deosebit de puternic si din aceasta cauza multe cladiri au fost avariate. Mai ales la Bod, unde turnul bisericii s-a prabusit, toate clopotele au crapat" si sub daramaturi au fost ingropati paznicul lacasului cu doi copii ai sai. "Bolta Bisericii <Negre> a fost tare crapata si mai ales deasupra altarului"; cutremurul s-a resimtit la Odorhei si la Sibiu. In acest din urma oras, agitatia seismica a fost consemnata si in presa locala, in "Der Kriegsbote", unde se afirma ca a avut mult de suferit si orasul Craiova din Oltenia. In rubrica meteorologica a ziarului "Siebenburgische Quartalschrift" se afirma ca seismul "care la noi a fost simtit la 6 aprilie a avut o arie mare de raspandire, astfel ca socul s-a simtit din estul Europei, la Constantinopol, pana spre nord". De asemenea, fizionomia seismului si aria sa larga de raspandire au fost prezentate in "Gazette de France" din 21 mai 1790 si in alte ziare europene, consemand, in rezumat, urmatoarele: "la 6 aprilie, ora 9 si 29 minute seara, s-a produs in Banat, in toata Transilvania, in Volinia, in Ucraina, la Constantinopol si pana in Crimeea, un violent cutremur de pamant ale carui zguduiri durara aproape 5 minute, cu un zgomot asemanator cu acela a o mie de pusti. Atmosfera era linistita; s-au produs si cateva zguduiri si peste noapte. De la Dobno in Volinia, extrema de nord a tarilor scuturate de cutremur s-a intins la Apus pana la Brody si Lemberg in Galitia, mai la sud la Sibiu si Jupanek in Banat si pana la Constantinopol, limita meridionala. La est, de la Dobno..., Kiev, Nemirov (Podolia),...pana la Bender (=Tighina), Oceakov, Kerson in Crimeea -care fu scuturata in toata intinderea sa. In interiorul acestui "circuit" au fost cuprinse orasele Roman, Iasi, Kameniec <Podolsk> si Bucuresti, unde s-a rasturnat o casa si s-au vatamat foarte multe altele...Directia acestor socuri a fost de la sud spre nord".


    Iata asadar ceea ce au adunat istoricii Cernovodeaunu si Binder despre cele 3 cutremure vrancene majore din secolul al XVIII-lea, seisme care au avut probabil magnitudini cuprinse intre 7,0-7,5 pe scara Richter. De notat aria larga de raspandire a efectelor macroseismice, deci cele 3 cutremure mari s-au resimtit pe arii foarte intinse, trasatura specifica marilor cutremure vrancene. Un alt lucru, demn de interes, este faptul ca si Transilvania a fost zguduita, si a inregistrat efecte mai mult sau mai putin severe. Acelasi lucru s-a vazut si la Cutremurul cel Mare din anul 1802. Deci, desi efectele cele mai grave sunt in Muntenia si Moldova, acest lucru NU INSEAMNA ca Transilvania scapa complet nezguduita. Nici pomeneala de asa ceva ! Cutremurele vrancene se simt si in Transilvania. Deci este eronat sa se spuna ca seismele nu se simt in Transilvania. Cu totul eronat.

  • #2
    real32:
    Exista informatii despre cutremurele vrancene din ultimii 1000 de ani, este drept mult mai putine si cu un anumit grad de incertitudine pentru evenimentele seismice produse inainte de 1400, perioada pentru care sunt folosite vechile cronici rusesti. Primul cutremur mentionat in cronicile noastre (Letopisetul Tarii Moldovei al lui Grigore Ureche) este considerat cel din 1471, de pe vremea lui Stefan cel Mare, desi exista un document care atesta un cutremur resimtit in Tara Romaneasca, pe vremea lui Mircea cel Batran, in 1411. Totusi acest prim cutremur nu a fost inclus in catalogul seismic tocmai pentru ca nu apare mentionat si in cronicile rusesti.


    Comentariu


    • #3
      Sunt indicii serioase ca seismul major din 23 februarie 1411, care a afectat/distrus numeroase case in "Tara Romaneasca" in vremea domniei lui Mircea cel Batran, a fost unul de tip 1977, cu directivitate neta spre SV, deci spre Muntenia. Si acest cutremur apare cu 35 de ani inainte de seismul major din 25 octombrie 1446 resimtit inclusiv la Moscova, deci unul foarte adanc (140-160 km).


      Comentariu


      • #4
        real32:
        Prima mentionare a orasului Targoviste se face in anul 1396, primul act oficial de aici este un document emis de Mircea cel Batran in anul 1406, asa ca ne putem considera chiar norocosi sa gasim un document care sa ateste un cutremur resimtit la Targoviste in 1411. Profesorul Turdeanu, cel care a descoperit documentul, este nedumerit de faptul ca nu au fost gasite insemnari despre eventualele reparatii la biserici si manastiri. La vremea cand domnul profesor facea aceste consideratii nu se cunostea specificul cutremurului de tip 1977 care prezinta o directivitate pronuntata spre Muntenia. Asa se explica faptul ca nu regasim reparatii la bisericile si manastirile Moldovei. Mult mai subtire pare rationamentul celor care analizeaza in prezent acest subiectsi care nu includ evenimentul seismic in catalogul oficial pentru ca nu l-au gasit mentionat in alte baze de date cunoscute.
        Because this earthquake was not included in any known database, and in this moment we have only one linked source, we assume that it was a local event described in an exaggerated manner by the contemporary witness.
        Pai unde am putea sa regasim un cutremur resimtit in special in Muntenia daca nu in documente emise din capitala Tarii Romanesti din acele vremuri? Apoi daca acest cutremur nu apare in Shebalin sau in cronicile brasovene nu il mai trecem in catalog?

        Comentariu


        • #5
          real32:
          Un alt cutremur gresit datat in catalogul Romplus este cel din 13 februarie 1196, care pare sa se fi produs pe 12 martie 1196, conform studiului elaborat de Tatevossian si Albini:
          Information background of 11th to 15th centuries earthquakes located by the current catalogues in Vrancea (Romania)
          In cronica Voskresenskaya, pentru anul 6704/1196 este mentionat un cutremur resimtit in apropiere de Kiev.
          ... on Tuesday second week of Lent, exactly during liturgy, earth trembled all over Kiev land; in Kiev itself masonry and wooden churches shook and all the people could not stand on their feet from fear, and afraid fell face down.
          Sa incercam sa verificam datarea acestui eveniment seismic. Pentru inceput sa ne amintim cateva lucruri elementare despre calendarul bizantin, care este similar celui iulian, cu doar doua deosebiri. In primul rand, in calendarul bizantin anii sunt numarati de la "Facerea Lumii" si in plus, anul incepea la 1 septembrie. Astfel pentru a obtine anul conform calendarului iulian trebuie sa scadem din anul bizantin un numar de 5508 ani pentru datele de la 1 ianuarie pana la 31 august si 5509 ani pentru datele de la 1 septembrie si 31 decembrie. Deci anul in care s-a produs cutremurul este 6704 - 5508 = 1196 (calendarul iulian).

          Sa calculam acum data Pastelui ortodox pentru anul 1196 folosind indicatiile de aici:
          https://www.assa.org.au/edm#OrthCalculator

          Pastele se stabileste in functie de prima Luna Plina care urmeaza dupa echinoctiul de primavara. Pentru aceasta parcurgem urmatorii pasi:

          1) Impartim anul 1196 la 19 si luam primele trei zecimale de dupa virgula pentru a gasi Luna Plina Pascala in tabelul A. Adica 1196/19 = 62.947
          Pentru zecimalele .974, in tabelul A gasim A17, deci Luna Plina Pascala corespunde datei de 17 aprilie.

          2) Adunam cele trei cifre obtinute din tabelele B, C si D in felul urmator:
          - in tabelul B cautam corespunzator prentru A17 si regasim cifra 1.
          - in tabelul C cautam primele doua cifre ale anului respectiv (1196), adica 11 si gasim cifra 1.
          - in tabelul D cutam cautam ultimele doua cifre ale anului 1196, adica 96 si gasim cifra 1.

          Adunand cele trei cifre (1 + 1 + 1 = 3) obtinem numarul 3, care ne va permite in continuare sa gasim ziua din saptamana in care pica Luna Plina Pascala.

          3) Cu ajutorul numarului obtinut la pasul 2), cautand in tabelul E gasim ca Luna Plina Pascala a picat in acel an intr-o zi de miercuri si trebuie sa adunam 4 zile la aceasta data pentru a afla data din calendarul iulian corespunzatoare Duminicii Pascale. Adica 17 aprilie + 4 zile = 21 aprilie.

          Deci in anul 1196, Pastele a fost pe 21 aprilie, data pe care nu trebuie sa o mai convertim conform calendarului gregorian.

          Postul Mare in calendarul bizantin se refera la cele 40 de zile de dinaintea Sambetei lui Lazar (sambata de dinaintea Floriilor, considerata prima zi din Saptamana Mare, care in acel an a picat pe 13 aprilie) si acum nu mai avem de facut altceva decat sa ne uitam pe calendar, urmarind cele sapte saptamani care preced Pastele ortodox:

          ----L---M---M---J---V---S---D
          1.--4---5---6---7---8---9---10
          2.--11--12-13--14--15--16--17
          3.--18--19--20--21--22--23--24 martie
          4.--25--26--27--28--29--30--31
          5.--1---2----3---4---5---6---7
          6.--8---9---10---11--12--13--14 aprilie
          7.--15--16--17--18--19--20--21

          Deci data corecta a cutremurului, martea din a doua saptamana a Postului Mare este 12 martie, adica Tatevossian si Albini au avut dreptate!


          Comentariu


          • #6
            real32:
            Sa vedem de unde apare aceasta eroare de datare a cutremurului din 1196, a carui magnitudine este evaluata la Mw7.5. Ne putem reaminti ca duminica Pastelui a fost stabilita la conciliul de la Niceea din anul 325 ca fiind prima duminica dupa PFM (Paschal Full Moon), iar PFM este prima Luna Plina care apare dupa echinoctiul de primavara stabilit de Biserica Ortodoxa pentru data de 21 martie (calendarul iulian), calculata cu ajutorul unui algoritm. Dar in calendarul iulian data echinoctiului nu mai corespundea cu fenomenul astronomic, care se producea la acea data cu aproximativ sapte zile mai devreme (diferenta care ar fi fost la acea data intre calendarul iulian si cel gregorian). Ei bine, in acel an s-a produs o Luna Plina chiar in acest interval de sapte zile dintre fenomenul astronomic si data echinoctiului in calendarul iulian, astfel incat cercetatorii care au efectuat datarea cutremurului au folosit datele astronomice luand in consideratie Luna Plina de pe 16 martie (23 martie dupa calendarul gregorian care nu era folosit la acea vreme) si utilizand pur si simplu calendarul gregorian care a fost adoptat abia in 1582 au stabilit duminica pascala pe 24 martie (calendar gregorian, sic!). Se poate verifica aici faptul ca folosind datele astronomice si calendarul gregorian, duminica pascala ar fi picat in acel an (1196) pe 24 martie. Dar in aceasta referinta suntem preveniti ca aceste calcule nu coincid cu datele la care s-a sarbatorit Pastele in acel secol.
            Please note that the Easter dates given here are for the Gregorian calendar, which was not used before 1582! People living before 1583 would not have celebrated Easter on the dates given below...
            Pornind de la datarea eronata a Pastelui ortodox din anul 1196 pe data de 24 martie (in loc de 21 aprilie) si luand in considerare faptul ca anul 1196 a fost un an bisect, se obtine intr-adevar data de 13 februarie (martea din a doua saptamana a postului mare) pentru producerea cutremurului vrancean resimtit destul de puternic in apropiere de Kiev.

            ----L---M---M---J---V---S---D
            1.--5---6---7---8----9--10--11
            2.--12--13--14--15--16--17-18 februarie
            3.--19--20--21--22--23--24-25
            4.--26--27--28--29--1---2---3
            5.---4---5---6---7---8---9--10 martie
            6.--11--12-13--14--15--16--17
            7.--18--19--20--21--22--23--24

            Comentariu


            • #7
              In catalogul ROMPLUS disponibil sunt inca multe confuzii si datari incorecte. De exemplu, apare situatia 29 august 1471-29 august 1473, aceeasi ora, aceeasi data calendaristica, difera anul. E clar o eroare, convergenta este totusi spre marele cutremur de pe vremea lui Stefan cel Mare din 29 august 1471, cu efecte oarecum simetrice care au cuprins nu doar Moldova pana in Nord la Suceava, dar si cea mai mare parte a Transilvaniei. O situatie asemanatoare apare la 1679-1681; sursele convergente indica mai degraba un mare cutremur la 19 august 1681, iarasi cu efecte mai simetrice care au cuprins nu doar Moldova pana la Suceava, dar si o buna parte a Transilvaniei, pagube semnificative pe la Brasov. A urmat insa un cutremur cu efecte mai semnificative in Muntenia la 7 ianuarie 1690; regasim aici deja clasicul interval de 9 ani, nu-i asa, real ?


              Comentariu


              • #8
                real32:

                Da, datari eronate apar si in cazul cutremurelor din 1473 si 1679. Cutremurul din 1679 apare în lucrarea academicianului Grigoriu Stefanescu din anul 1901, Cutremuele de pamant în Romania in timp de 1391 de ani, de la anul 455 pana la 1874. Informatia provine din Cronica anonima a Moldovei, atribuita gresit (si publicata) de Kogalniceanu lui Nicolae Costin. In aceasta cronica sunt frecvente erorile de datare a evenimentelor istorice, dar exista un element de referinta absolut - trecerea cometei Kirch, in 1680 - care lamureste situatia.
                La cursul aniloru 7188, eră de la Christosu 1689, în luna lui Decemvrie 10 zile ivitu-s'au pre ceru o stea cu codă, căreia îi zicu Latinii Cometa, adecă mătură. Şi lungă era de coprindea cu lungimea sa giumetate de ceru, incepându-se ânteiu de josu dintr'o stea, despre partea ţerei Unguresci, intre amează-zi şi intre apusu. Apoi de zi ce trecea, totu se urca pre ceru către meză-nopte in susu, şi dindărătu se scurta, mergându in spre meză-nopte, precum este umbletul cerului, cu stelele invîrtindu-se către apusu. Şi aşa au trăitu şepte săptămăni şi patru zile, până la zi di ântâiu a lui Fevruarie; de acia s'au stinsu şi au peritu. ...

                Într'acestaşi anu, fiind cursul anilor 7188, eră de la Christosu 1679, fiind biserica cea Albă de lîngă feredee, in Iaşi, bătrănă şi vechiă, de demultu şi resipită, au stricat-o Duca-Vodă de totu şi au zidit-o ...

                Într'acestaşi anu au inceputu a umbla Duca Vodă se ia şi Ucraina de peste Nistru, ...

                Într'acestaşi anu, in luna lui Augustu 9 zile, Marţi de nopte, cu trei cesuri de către ziuă, spre sfântul apostol Evanghelistul Mateiu, au fostu cutremuru mare de panântu, câtu au căzutu Iconele josu de prin biserici la ţeră.şi vase şi poliţe de prin casele omenilor. Spuneau omenii bătrîni cum n'au apucatu cutremuru mare şi straşnicu ca acela; şi huetul venia despre meză-nopte
                https://archive.org/stream/croniceleromani00koggoog#page/n32/mode/2up

                Despre cometa Kirch cunoastem ca a fost descoperita pe 14 noiembrie 1680 si a fost vizibila pana in anul urmator, pe 19 martie, deci cutremurul mentionat în Cronica anonima a Moldovei s-a produs cu siguranta in anul 1681 şi nu în anul 1679 cum apare în lucrarea academicianului Stefanescu. In plus se poate verifica faptul ca ziua de 9 august 1681 (calendar iulian)/19 august 1681 (calendar gregorian) a fost intr-adevar o zi de marti.

                Cat despre intervalul de noua ani care apare destul de frecvent intre unele cutremure vrancene cred ca este jumatate din perioada axei nodurilor lunare (de 18.6 ani). Atat in 1681 cat si in 1690 aceasta (axa nodurilor) era aliniata (aproximativ in 1681, exact in 1690) la punctul vernal.

                Comentariu


                • #9
                  Este remarcabil ca a existat o serie de mari cutremure-1471, 1681, 1738-ale caror efecte au prezentat anumite diferente, destul de semnificative, fata de cele ale marilor cutremure din secolele XIX si XX (1802, 1838, 1940, 1977). Cele 3 cutremure majore din Evul Mediu au provocat pagube semnificative si in Transilvania, au fost resimtite destul de puternic si in Nordul Moldove-Bucovina. Niste caracteristici de directivitate pe care, iata, le-am regasit si la cutremurul moderat din 24 septembrie 2016, surpriza-surpriza!

                  Comentariu


                  • #10
                    Cutremurul major din 1738 a venit dupa doua mari seisme in Nord-Vestul Iranului, zona TABRIZ, in 1721 si 1727, precum si dupa un cutremur in India in 1737, care a afectat Calcutta.


                    Comentariu


                    • #11
                      http://www.roeduseis.ro/wp-content/uploads/2014/12/Poster_7_Brasovul-si-seismele.pdf

                      Un material interesant despre efectele cutremurelor vrancene puternice la Brasov.

                      Comentariu


                      • #12
                        real32:

                        Doar ca Muntii Carpati care au (cu exceptia varfurilor) 1-1,5 km nu au cum sa "ecraneze" interiorul arcului carpatic de cutremurele vrancene, care au focare mai adanci de 100 de km.

                        Comentariu


                        • #13
                          Da, multe dintre cutremurele mari din trecut au afectat totusi si Transilvania. De exemplu, la Brasov au fost efecte severe foarte bine documentate in cazul cutremurelor din 1471, 1681 si 1738 (admise ca fiind cele mai mari cutremure vrancene din perioada medievala, cu foarte multe marturii ramase in epoca respectiva). Acestea ar fi cutremurele foarte mari, cu magnitudini MGR 7,4-7,5 (probabil). Celelalte ar "oscila" in jurul magnitudinii MGR 7,2 (7,1-7,3). Deci nu cred ca e chiar intamplator ca cele 3 evenimente mentionate sunt si cele mai bine documentate. Si celelalte cutremure au lasat marturii interesante, cred ca o analiza mai detaliata a acestora ne poate arata niste aspecte foarte interesante.

                          Comentariu


                          • #14
                            Arhi Tect

                            Si la seismul din 1940, efectele au fost notabile la Brasov, mai puternice evident decat in 1977. S-au inregistrat multe prabusiri partiale si avarii grave. Interesant este ca o mare parte din avariile semnificative au aparut pe linia de microfalie Bunloc - Darste - Astra - Dealul Melcilor - Blumana, falie vizibila la zi in cariera fostei fabrici de ciment din Dealul Melcilor. De asemenea, in zona microfaliei Tampa - Warte (Scoala sportiva, Saguna, Maternitate). Pe traseele acestor falii regasim si izvoare temporare de apa.

                            Brasov.jpg

                            Comentariu


                            • #15
                              O sa incercam o analiza mai detaliata a marilor cutremure din trecut, pornind de la consemnarile si descrierile din lucrarile citate. Pentru cutremurele din perioada medievala, se pot remarca, prin bogatia documentara a descrierilor, cele 3 evenimente foarte mari, care au avut, probabil, magnitudini MGR de cel putin 7,4 grade: 1471, 1681 si 1738. Istoricii Cernovodeanu si Binder noteaza, in lucrarea lor CAVALERII APOCALIPSULUI, aparuta la Editura Silex in anul 1993, ca: seismul din 1471 a fost cel mai important din secolul al XV-lea, cel din 1681 a fost cel mai puternic din secolul al XVII-lea, iar cel din 1738 a fost impresionant prin amploarea sa-cel mai mare din secolul al XVIII-lea. Cele 3 cutremure (alaturi de cutremurele din 1802 si 1940) formeaza clasa seismelor vrancene maximale (cu MGR 7,4-7,7). A doua clasa ar fi reprezentata de seismele cu magnitudini MGR 7,2+/-0,1 grade, care include, se pare, evenimentele din: 1516, 1620, 1701, 1838, 1977. A treia clasa include cutremurele cu MGR intre 6,6-7,0, de mai mica amploare totusi si care nu au provocat cine stie ce stricaciuni impresionante nici in perioada medievala, nici in epoca moderna si contemporana. Dar, fireste, ele au contribuit la subrezirea cladirilor. Este oarecum interesant ca in secolul al XVI-lea (perioada 1501-1600) nu se cunoaste nici un cutremur vrancean din clasa celor maximale, se pare ca magnitudinea nu ar fi depasit 7,2-7,3 (in 1516). O coincidenta face ca tot in acelasi secol XVI sa avem mai multe cutremure puternice in Fagaras-Campulung (1521, 1550, 1571), precum si miscari seismice importante in Podisul Transilvaniei.

                              Comentariu

                              Procesare...
                              X