Anunț

Adună
Nici un anunț încă.

Relatiile dintre seismicitatea Vrancei si cutremurele crustale

Adună
X
  • Filtrează
  • Ora
  • Arată
Curăță tot
postări noi

  • Relatiile dintre seismicitatea Vrancei si cutremurele crustale

    Analize si observatii privind corelatiile dintre variatiile seismicitatii vrancene subcrustale (cutremure moderate si puternice) si variatiile seismicitatii crustale din Vrancea si din alte zone seismice ale tarii, in special din zone adiacente Vrancei (Campia Romana, Moldova de Sud, Fagaras-Campulung, Dobrogea de Nord etc.).

  • #2
    Relatiile dintre cutremurele vrancene subcrustale si cele crustale din Vrancea dar si din alte zone seismice, mai mult sau mai putin apropiate spatial de Curbura Carpatiilor, rezulta direct si indirect din corelarea perioadelor in care se produc cutremure puternice (cu magnitudini mai mari de 6,3-6,5 grade) si moderate (cu magnitudini mai mari sau egale cu 5,5 grade) cu perioadele in care se amplifica si activitatea seismica de tip crustal, in frecventa si magnitudine. Aceasta corelatie are la baza procesele tectonice rezultate din miscarea unor microplaci tectonice, procese care genereaza sau amplifica si anumite tensiuni pe diferite sisteme de falii crustale. Ca rezultat, inaintea sau/si dupa seismele vrancene moderate si puternice apar mai frecvent cutremure crustale cu magnitudini in jur de 4,0. Nu cutremurele crustale influenteaza seismicitatea adanca din Vrancea, relatia este de fapt inversa, dar raspunsul faliilor respective la tensiunile induse de dinamica sub-placilor convergente in Vrancea depinde de particularitati geotectonice locale.
    Intr-adevar, din analiza datelor existente privind cutremurele vrancene subcrustale cu magnitudini de la 5,5 in sus se poate constata in perioadele respective, inainte sau/si dupa producerea evenimentelor vrancene moderate si puternice a crescut frecventa si magnitudinea cutremurelor crustale din Romania, deci a seismelor cu focare la adancimi mai mici de 50-60 km. Zonele epicentrale cu cea mai buna corelatie par a fi Fagaras-Campulung, Ramnicu Sarat (parte a zonei seismogene Vrancea), Focsani-Odobesti (parte a zonei seismogene Vrancea), Marasesti-Panciu (parte a zonei Vrancea), Adjud-Tecuci (parte a zonei Vrancea), Moldova de Sud-Galati (zona Galati-Pechea). Alte zone epicentrale care au prezentat corelatii cu activitatea seismica vranceana subcrustala sunt: Carpatii Orientali-Toplita, Nordul Olteniei (in judetele Gorj si Valcea), Campia Romana-Estul Munteniei, Nordul Dobrogei si zona Galati-Braila. De asemenea, in Muntii Vrancei, zona Vrancioaia, s-au mai semnalat roiuri de cutremure crustale care au aparut inaintea si dupa seisme vrancene moderate.
    Trebuie remarcat faptul ca seismele crustale respective au aparut fie inaintea, fie dupa cutremurele vrancene moderate, cu cateva saptamani si chiar mai multe luni. Un interval de mai multe luni nu contrazice acest model de corelatie, deoarece oricum frecventa de aparitie a unui cutremur crustal cu magnitudinea in jur de 4,0 sau mai mare in fiecare dintre zonele citate este mult mai mica decat frecventa seismelor vrancene subcrustale cu aceleasi magnitudini.
    Sa analizam corelarea seismicitatii crustale cu cea vranceana subcrustala pentru cutremurele vrancene cu magnitudini de la 5,5 in sus produse in perioada 1981-2016. Evenimentele respective au epicentrele plasate pe harta urmatoare.

    Harta-cutremure moderate Vrancea.jpg

    18.07.1981 00:02:58 UTC 45,69N 26,42E 166 km 5,5
    01.08.1985 14:35:04 UTC 45,73N 26,62E _93 km 5,6
    30.08.1986 21:28:37 UTC 45,52N 26,49E 131 km 7,0
    04.09.1987 01:40:29 UTC 45,68N 26,43E 160 km 5,5
    30.05.1990 10:40:06 UTC 45,83N 26,89E _91 km 6,7
    31.05.1990 00:17:47 UTC 45,85N 26,91E _87 km 6,1
    28.04.1999 08:47:56 UTC 45,49N 26,27E 151 km 5,7
    06.04.2000 00:10:38 UTC 45,75N 26,64E 143 km 5,5
    24.05.2001 17:34:02 UTC 45,63N 26,42E 144 km 5,5
    27.10.2004 20:34:36 UTC 45,84N 26,63E 105 km 6,0
    14.05.2005 01:53:21 UTC 45,64N 26,53E 148 km 5,6
    25.04.2009 17:18:48 UTC 45,68N 26,62E 110 km 5,7
    06.10.2013 01:37:21 UTC 45,67N 26,58E 135 km 5,6
    22.11.2014 19:14:17 UTC 45,87N 27,15E _41 km 5,7
    23.09.2016 23:11:20 UTC 45,71N 26,62E _92 km 5,8
    27.12.2016 23:20:55 UTC 45,71N 26,60E _97 km 5,8


    Vom constata ca evenimentele crustale respective fie preceda, fie urmeaza, fie si preceda, si urmeaza seismelor moderate subcrustal respective.

    1) Cutremurul de la 18 iulie 1981: ML=5,5 adancime 166 km

    In acest caz, sunt de remarcat doua evenimente crustale mai semnificative. Primul s-a produs pe 11 septembrie 1980 in zona Galati-Braila, la adancimea de 19 km si cu magnitudinea de 4,6 grade, intensitatea epicentrala fiind de V-VI grade. Al doilea cutremur crustal s-a produs pe 13 noiembrie 1981 in Dobrogea de Nord, zona Tulcea-Bestepe, magnitudinea acestuia fiind de 5,2 grade, iar intensitatea epicentrala VI-VII.

    2) Cutremurul de la 1 august 1985: ML=5,6 adancime 93 km

    In acest caz, trebuie consemnat mai ales cutremurul din 8 iulie 1985 produs in zona Adjud-Tecuci, cu magnitudinea de 4,2 grade. De asemenea, intre 14 si 30 iulie 1985 s-au inregistrat roiuri de microcutremure crustale in Muntii Vrancei, in partea de Nord-Est, cu o frecventa mare a evenimentelor in ziua de 30 iulie 1985, deci cu foarte putin timp inaintea seismului de la 1 august.

    3) Cutremurul din 30/31 august 1986: MGR=7,0 adancime 131 km

    In acest caz, este notabila secventa seismica intensa de la Ramnicu Sarat desfasurata intre 27 aprilie si 7 august 1986, cu soc principal avand magnitudinea ML 5,1. Cutremurul de la 27 aprilie 1986 a fost cel mai puternic cutremur crustal produs la Ramnicu Sarat in ultimii 50 de ani.

    4) Cutremurul din 4 septembrie 1987: ML=5,5 adancime 160 km

    Pe 19 iulie 1987 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 4,4 grade in zona Moldova de Sud-Galati, iar pe 30 august 1987 s-a produs un cutremur cu magnitudinea ML 4,0 la adancimea de 50 km in zona Marasesti-Panciu.

    5) Cutremurele din 30 si 31 mai 1990: MGR=6,7/6,1 adancimi 91/87 km

    In acest caz, trebuie mentionate mai multe evenimente crustale. Pe 25 februarie 1989 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 4,9 grade in Crisana, zona Valea lui Mihai-Marghita, judetul Bihor. La 18 august 1989 s-a inregistrat un roi de cutremure superficiale in Muntii Vrancei, zona Vrancioaia, cu soc principal avand magnitudinea 4,2. Pe 24 noiembrie si 6 decembrie 1989 s-au produs doua cutremure crustale in Carpatii Orientali, zona Toplita, cu magnitudini de 4,2 si 4,6 grade. Pe 28 decembrie 1989 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 4,2 grade in zona Adjud-Tecuci. Pe 6 ianuarie 1990 s-a inregistrat o mica secventa de cutremure in zona Ramnicu Sarat. Pe 14 octombrie si 11 noiembrie 1990 s-au produs doua cutremure cu magnitudini de 4,6 si 4,3 grade in zona Marasesti. Ceva mai tarziu, la 1 septembrie 1991 s-a mai produs un ultim semnificativ la Ramnicu Sarat, cu magnitudinea de 4,8 grade.

    6) Cutremurul din 28 aprilie 1999: ML=5,7 adancime 151 km

    In acest caz, sunt de remarcat activitati crustale anormale in Nordul Olteniei-Valea Jiului pe 28, 30 iulie si 5 septembrie 1998, cu magnitudini in jur de 4,0. Mai inainte, pe 14 ianuarie 1998 avusese loc un alt cutremur cu magnitudinea de 4,2 grade in Nordul Olteniei, pe Valea Lotrului, in judetul Valcea. Pe 4 ianuarie 1999 s-a produs un cutremur de 4,9 grade in Maramures, judetul Satu Mare, zona Halmeu, in regiunea Oasului, la adancimea de 30 km; seismul s-a resimtit in toata partea de Nord-Vest a tarii, dar si in Ungaria si in Ucraina; intensitatea epicentrala a fost de V grade pe scara Mercalli. La 21 decembrie 1999 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade in Nordul Olteniei, zona Targu Jiu, intensitatea epicentrala fiind de V grade.

    7) Cutremurul din 6 aprilie 2000: ML=5,5 adancime 143 km

    Este de remarcat, in acest caz, un cutremur produs pe 19 ianuarie 2000 in Platforma Moldoveneasca, resimtit la Chisinau dar si la noi in judetul Botosani. Magnitudinea seismului a fost de 4,6 grade pe scara Richter (ML).

    8) Cutremurul din 24 mai 2001: ML=5,5 adancime 144 km

    Pe 19 ianuarie 2001 s-a produs un cutremur crustal cu magnitudinea de 4,0 grade in zona Braila, la adancimea de 19 km.


    9) Cutremurul din 27 octombrie 2004: MGR=6,0 adancime 105 km

    In acest caz, remarcam mai multe cutremure crustale semnificative. La 30 aprilie 2004 are loc o secventa de cutremure in zona Focsani-Dumitresti, la nord de Ramnicu Sarat, cu soc principal avand magnitudinea ML 4,1. In noaptea de 19/20 mai 2004 s-a produs un cutremur crustal cu magnitudinea ML 4,3 in Fagaras-Campulung, cu epicentrul langa Campulung Muscel, unde intensitatea a fost de IV-V grade. Pe 3 octombrie 2004 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,2-5,4 grade in Dobrogea de Nord, zona Tulcea.

    10) Cutremurul din 14 mai 2005: ML=5,6 adancime 148 km

    Mai multe cutremure crustale au urmat aceastui seism. La 10 septembrie 2005 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 4,0 grade in zona Buzau-Ramnicu Sarat. Pe 15 noiembrie si 3 decembrie 2005 s-au produs cutremure cu magnitudini de 4,2 si 4,1 grade in zona Marasesti-Panciu.

    11) Cutremurul din 25 aprilie 2009: ML=5,7 adancime 110 km

    Este de remarcat secventa seismica din septembrie-octombrie 2008 produsa in Muntii Vrancei, pe Valea Zabalei. La 6 septembrie 2008 s-a produs cel mai puternic cutremur crustal inregistrat in Muntii Vrancei, cu focar la adancimea de 13 km si magnitudinea de 4,4 grade. Au urmat zeci de replici pana la sfarsitul lunii octombrie. La 6 decembrie 2009 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 4,2 in zona Ramnicu Sarat, la adancimea de 26 km.

    12) Cutremurul din 6 octombrie 2013: ML=5,6 adancime 135 km

    Pe 27 februarie 2013 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 4,0 grade in Fagaras-Campulung, Depresiunea Lovistei. Pe 2 martie 2013 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 4,2 grade in Delta Dunarii, la Sud de Sulina. La 16 martie 2013 s-a produs un cutremur cu magnitudinea ML 4,2 in zona Adjud. In perioada septembrie-octombrie 2013 are loc secventa seismica din zona Moldova de Sud-Galati, cu 3 cutremure de 3,9 grade si alte sute de seisme mai slabe. Dupa aproape un an, se produce cel mai puternic cutremur crustal in Vrancea, la 22 noiembrie 2014, cu epicentrul in zona Marasesti-Panciu, avand magnitudinea ML 5,7.

    13) Cutremurele din 24 septembrie si 28 decembrie 2016: ML=5,8 si adancimi 92/97 km

    La 29 decembrie 2015 s-a produs cel mai puternic cutremur de dupa 2004 in zona Fagaras-Campulung, cu magnitudinea de 4,3 grade si intensitatea epicentrala V.

    Asadar, intensificarea activitatii crustale preceda sau/si urmeaza cutremurelor vrancene moderate si puternice, intervalele variind de la cateva zile/saptamani pana la mai multe luni. Astfel, activitatea seismica de tip crustal este un indicator viabil pentru potentialul seismic subcrustal din Vrancea.

    Comentariu


    • #3
      O analiza atenta a evolutiei seismicitatii crustale din Romania arata o buna corelatie intre magnitudinile seismelor crustale si amploarea intensificarii seismicitatii vrancene (cu deosebire pentru cazul seismelor moderate cu ML 5,5+). Am analizat anterior exemplele cutremurelor moderate din perioada 1981-2016. Revin cu unele completari si precizari. Cred ca trebuie considerate cutremurele crustale in doua categorii:
      -cele care se produc in zone direct influentate de tensiunile din blocul litosferic vrancean: Fagaras-Campulung, Moldova de Sud-Galati, Ramnicu Sarat, Focsani-Odobesti-Marasesti, Carpatii Orientali, Dobrogea de Nord, Estul si Nordul Munteniei. In acest caz, intensificarea seismicitatii crustale in aceste zone apare ca rezultat direct al dinamicii blocului litosferic paleo-subdus din Vrancea;
      -cele care se produc in zone aparent neinfluentate de Vrancea, deci mai la vest, chiar si in nord-vestul tarii, dar care sunt stimulate de tensiuni regionale intre microplacile tectonice (de exemplu cea transilvano-panonica), si care tensiuni pot influenta Vrancea, stimuland producerea unor cutremure moderate. Eu nu as neglija nici aceste cutremure, fiindca se poate vedea ca astfel de seisme au aparut, de asemenea, mai ales in perioadele de intensificare a activitatii seismice din Vrancea. Iata niste exemple in acest sens:

      -cutremurele din Transilvania, zona HATEG, de la 8 septembrie 2013 (ML 4,1 si 4,7 grade, cele mai puternice seisme produse in acea zona in ultimii 200 de ani), si care au precedat cutremurul vrancean moderat din 6 octombrie 2013 (ML 5,6). Tot in 2013 s-a mai produs un cutremur in Fagaras-Campulung pe 27 februarie (ML 4,0), unul in Delta Dunarii pe 2 martie (ML 4,2), precum si seria de cutremure din zona Galati (septembrie-octombrie);
      -pe 22 octombrie 2004 s-a produs un cutremur in Banat, judetul Caras-Severin, cu magnitudinea ML 4,5, deci cu numai cateva zile inaintea seismului vrancean de 6,0 grade de la 27 octombrie, dar dupa cutremurul de 5,2 grade din Dobrogea de Nord de la 3 octombrie;
      -cutremurul din Transilvania din Podisul Tarnavelor din 3 octombrie 1880, urmat de seismul vrancean puternic din 25 decembrie 1880.

      In ceea ce priveste cutremurele din Fagaras-Campulung, sa mai remarcam ca la 29 decembrie 2015 s-a produs aici cel mai puternic cutremur crustal dupa cel din 19/20 mai 2004 de la Campulung Muscel (ML 4,3); si nu intamplator, pentru ca in septembrie si decembrie 2016 s-au produs cele mai puternice cutremure vrancene de dupa cel din 2004. E clar ca nu e deloc o intamplare. Magnitudinile cutremurelor din Fagaras-Campulung s-au corelat cu magnitudinile cutremurelor din Vrancea pe care le-au precedat: 19/20 mai 2004 Campulung Muscel ML 4,3; 27 octombrie 2004 Vrancea ML 6,0; 27 decembrie 2015 Caineni-Valea Oltului ML 4,3; 24 septembrie si 28 decembrie 2016 Vrancea ML 5,8. Din 2004 pana in 2015 nici un cutremur fagarasean cu magnitudinea mai mare de 4,0 si...din 2004 pana in 2016 nici un cutremur vrancean cu magnitudinea apropiata de 6,0 macar (deci peste 5,7).

      Trebuie accentuata ideea ca e musai sa creasca magnitudinea cutremurelor crustale pentru a avea un indicator pentru o potentiala intensificare a activitatii seismice din Vrancea (cel putin un cutremur moderat cu ML 5,5+). In momentul de fata seismicitatea crustala nu este semnificativa, apar intr-adevar cutremure cu magnitudini de 2,0-2,8 grade, dar sunt mult sub cele care au precedat cutremurele vracene moderate. Asa ca nu cred ca se pun probleme serioase acum. Asteptam sa vedem daca se mai intensifica activitatea seismica de tip crustal. Daca nu, atunci e mult mai probabil ca Vrancea va face nani relativ, desi se va multumi doar cu cutremurele ai lunare sau anuale, la magnitudini de 4-5 grade, hai sa zicem un 5,0-5,2 cu maxima ingaduinta.

      Comentariu


      • #4
        Mea culpa, dar uitasem acest cutremur:

        05.06.2016 21:06:04 UTC 45,46N 25,94E _55 km ML=3,7

        produs inaintea dubletului din 2016, dar dupa cutremurul crustal din Fagaras-Campulung din 29 decembrie 2015. Cutremurul din 5 iunie 2016 a fost unul destul de interesant totusi, cred ca si el arata existenta unor tensiuni moderate in blocul litosferic.


        Comentariu


        • #5
          Sa vedem acum ce s-a intamplat, din punct de vedere al seismicitatii crustale, inaintea cutremurului din 28 octombrie 2018. "Peisajul" este urmatorul:

          24.02.2018 09:59:58 UTC 45,11N 26,83E _16 km 3,5
          14.03.2018 10:24:49 UTC 45,68N 26,59E 137 km 4,6
          25.04.2018 17:15:48 UTC 45,61N 26,43E 148 km 4,5

          08.09.2018 10:56:39 UTC 45,75N 27,10E _25 km 3,5

          07.10.2018 11:15:31 UTC 44,75N 27,03E __9 km 2,1
          07.10.2018 11:22:06 UTC 44,76N 27,06E _13 km 2,2
          07.10.2018 11:36:12 UTC 44,75N 27,04E _ 10 km 2,9
          07.10.2018 12:30:44 UTC 44,71N 27,02E _12 km 2,0
          07.10.2018 15:09:00 UTC 44,74N 27,05E _14 km 3,0
          07.10.2018 17:29:45 UTC 44,74N 27,03E _11 km 2,0
          17.10.2018 03:55:09 UTC 44,76N 27,04E __9 km 2,6
          19.10.2018 10:35:;24 UTC 44,74N 27,05E _13 km 2,5

          28.10.2018 00:38:11 UTC 45,61N 26,41E 148 km 5,8


          Deci am avut asa: cutremure crustale in Vrancea pe 24 februarie 2018 (in zona BUZAU) si pe 8 septembrie 2018 (in zona ODOBESTI), ambele cu magnitudini ML de 3,5 grade, precum si roiul de cutremure din sistemul faliei Intra-Moesice produse in octombrie 2018. Se remarca faptul ca intensificarea activitatii crustale, in anumite contexte externe, preceda cutremurele vrancene moderate cu magnitudini ML de cel putin 5,5 grade.

          Comentariu

          Procesare...
          X