Anunț

Adună
Nici un anunț încă.

Structuri geotectonice majore in Oceanul Indian si implicatiile lor seismice

Adună
X
 
  • Filtrează
  • Ora
  • Arată
Curăță tot
postări noi

  • Structuri geotectonice majore in Oceanul Indian si implicatiile lor seismice

    Se continua aici analizele din vechiul forum, subiectul este totusi actual chiar daca momentan e liniste relativa.


    Topicul despre structurile geotectonice semnificative din Oceanul Indian si importanta lor seismica.

    real32 (postare din forumul vechi):

    O imagine interesanta cu formatiunile geologice din Oceanul Indian.

    http://www.freeworldmaps.net/ocean/i...dian-ocean.jpg

    indian-ocean.jpg

    Multe dintre ele au produs cutremure foarte puternice. Chagos Ridge 30 noiembrie 1983, Ms 7.7, Carlsberg Ridge - 15 iulie 2003, Mw 7.6, Ninetyeast Ridge 9 martie 1928, Mw 7.7 si 11 aprilie 2012, Mw 8.6 si 8.2. Pe 8 decembrie 1951 s-a produs un cutremur de magnitudine Ms 7.9 la sud-est de Madagascar, probabil in legatura Southwest Indian Ridge. In iunie 2000 se produc doua cutremure de decrosare puternice, 4 iunie Mw 7.9 langa insula Enggano si 18 iunie Mw 7.9 langa insula Cocos.

  • #2
    Seismicitatea generata pe diferite structuri geotectonice din Oceanul Indian este generata de procesele geodinamice in care este implicata placa tectonica Indo-Australiana. Aceasta seismicitate include cutremurele moderate si puternice produse pe diferite segmente ale Dorsalei Vest-Indiene (inclusiv pe Dorsala Carlsberg si pe fractura Owen), dar si cutremurele frecvente, adesea majore, din Indonezia, mergand pana la seismele generate la interactiunea sectorului Australian cu placa Pacifica (in Fiji, Tonga, Vanuatu etc.). Pe de alta parte, influenta placii Indo-Australiene se propaga pana in partea continentala a continentului asiatic, in lungul catenei muntoase Hindu Kush-Himalaya, in China, podisul tibetan si India, dar si spre Vest in Caucaz, Iran, Turcia. Aceste influente se datoreaza interactiunilor dintre sectorul Indian si placa Arabica, respectiv interactiunilor acesteia cu placa Anatoliana. In final, aceste influente tectonice globale si regionale stimuleaza si procesele care genereaza cutremurele vrancene.

    O analiza a evolutiei seismicitatii generate direct sau indirect de miscarea spre Nord-Est a placii Indo-Australiene arata o secventiere evidenta de la sud spre nord in aparitia cutremurelor. Procesul incepe in extremitatea de Sud a placii Indo-Australiene, prin intensificarea activitatii seismice in zona foarte ingusta de tripla jonctiune de la Sud de Australia; in aceasta zona se produc uneori cutremure foarte puternice, in special in zona insulelor Macquarie si langa insulele Balleny. Ca exemple relevante se pot mentiona:
    -marile cutremure din zona Macquarie produse la 25 mai 1981 (Mw 7,6) si 23 mai 1989 (Mw 8,2). In ambele cazuri au urmat serii de cutremure pe parcursul a circa 4-5 ani, serii care au inclus si cutremurele vrancene puternice din 1986 si 1990;
    -cutremurul major din zona ins. Balleny produs la 25 martie 1998 (Mw 8,1), urmat de o serie de cutremure in Hindu Kush, Turcia, Indonezia si Vrancea (cutremurele moderate din 1999-2001 si chiar seismul cu magnitudinea de 6,0 de la 27 octombrie 2004);
    -cutremurul major din zona Macquarie de la 23 decembrie 2004 (Mw 8,1), care a precedat megaseismul de subductie de la 26 decembrie 2004 (Mw 9,1), produs in Nordul Sumatrei-Andaman, si generator al unui tsunami cu urmari catastrofale pe scara larga. Au urmat marile cutremure din 2005 din Indonezia-Nias (28 martie, Mw 8,7) si, respectiv, Pakistan-Kashmir (8 octombrie, Mw 7,6). Tot in cursul anului 2005 s-au produs si in Vrancea 3 cutremure moderate cu magnitudini ML intre 5,3-5,6 grade, cel mai puternic dintre acestea fiind cel din 14 mai.

    O concluzie interesanta este aceea ca trebuie urmarit cu mare atentie ceea ce se intampla incepand din Sudul Oceanului Indian, in zona de tripla jonctiune Macquarie-Balleny.

    Comentariu


    • #3
      Marile cutremure de subductie de pe Makran, incluzand si seismul din Pakistan din 1945. Pare a exista un gap spre golful Oman:

      https://www.researchgate.net/figure/...rs-showing-the

      Large-historical-earthquakes-in-the-Makran-subduction-zone-stars-showing-the-different.png

      S-ar parea ca seismele importante de pe planul de subductie Makran apar mai ales in perechi. E interesant de vazut daca pana la urma ar crapa si gapul vestic dinspre golful Oman. Au fost cele 2 seisme majore din 2011 si 2013, deocamdata s-a lasat linistea...

      Comentariu


      • #4
        real32:
        GeoX a spus:
        S-ar parea ca seismele importante de pe planul de subductie Makran apar mai ales in perechi.
        Si sunt precedate de seisme puternice produse la limita estica placii Indiene. Inaintea cutremurului din 1765 s-a produs cutremurul din golful Bengal (Arakan, 1762), inainte de cutremurul din 1864 s-a produs cutremurul din Sumatra (1861), inainte de cutremurul din 1945 a aparut cutremurul din Andaman (1941), iar inainte de cutremurul din 2013 au fost megaseismele de decrosare din Ninety East Ridge (2012).


        Comentariu


        • #5
          Da, si cutremurul din Pakistan din 2011 a venit dupa megaseismul din Sudul Sumatrei-Kep Mentawai de la 12 septembrie 2007, mereu e o succesiune de genul asta.

          Comentariu


          • #6
            O sa discutam mai in detaliu despre zona de tripla jonctiune din Sudul Oceanului Indian, Macquarie-Balleny:

            https://en.wikipedia.org/wiki/Macquarie_Triple_Junction

            Macquarie_Triple_Junction.jpg

            Comentariu


            • #7
              O precizare: cutremurele moderate sau maricele (cu magnitudini Mw in jur de 6,0) care tot apar pe acolo nu descarca zona aia astfel incat sa amane un mare cutremur. Fiind vorba si de mecanisme de decrosare, eu cred ca mai degraba ele pregatesc, in timp (mai mult sau mai scurt, vom vedea) un mare cutremur. In lucrarea citata se invoca posibilitatea unui cutremur cu Mw 7,9 sau a mai multor cutremure cu magnitudini Mw > 7,0.

              Comentariu


              • #8
                https://upload.wikimedia.org/wikiped...alianPlate.png

                1200px-AustralianPlate.png

                Ultimul mare cutremur in zona Ins. Macquarie a avut loc la 23 decembrie 2004 (Mw 8,1). 3 zile mai tarziu, la 26 decembrie 2004, a crapat rau in Nordul Sumatrei, megaseism cu Mw 9,1 si tsunami catastrofal. De aoa spun ca treaba serioasa incepe in zona de tripla jonctiune din extremitatea sudica a Oceanului Indian.
                23 mai 1989 Mw 8,2 Macquarie; 30 mai 1990 Vrancea MGR 6,7. Vrancea era deja deranjata ca rezultat al cutremurului din 1986, asa ca noul impuls venit dinspre Indo-Australiana a indus cutremurul din 1990. In 1802, Vrancea era deja deranjata de cutremurul din 1790, asa ca noua perturbatie indusa de megaseismul din Sumatra din 1797 a indus cutremurul din 1802. La fel a fost si in cazul din 1838, megaseism in Sumatra in 1833, dupa cutremurul vrancean din 1829. Daca Vrancea nu e anterior deranjata printr-un alt cutremur puternic, atunci principalele efecte ale perturbatiilor din Oceanul Indian se rezuma la cutremure moderate de 5,5-5,9 grade ML. Asa functioneaza sistemul.

                Comentariu


                • #9
                  Este foarte interesant ce se intampla in extremitatea sudica a Oceanului Indian, in acea zona de tripla jonctiune dintre placile Antarctica, Indo-Australiana si Pacifica. In mod sistematic, acolo se produc cutremure foarte mari cam la 10-20 de ani, plus/minus cativa ani. Paradoxul este ca pe marile falii de decrosare (Nord-Anatoliana, San Andreas etc.), fiecare segment tinde sa se rupa cam la 100-200 de ani sau mai mult. Or, in cazul zonei fierbinti din "coada placii Indo-Australiene", frecventa marilor cutremure este cam de 10 ori mai mare decat in cazul SAF, NAF etc. E foarte interesant acest lucru.

                  Macquarie_Triple_Junction.jpg

                  https://en.wikipedia.org/wiki/Macquarie_Triple_Junction



                  157-1-399-fig001.jpeg?Expires=2147483647&Signature=KjEZVcZy3SqJxJtmu1JGPvQwG1VUqydxxGZyL12DlLxUa7~D9xOHj0xDLFGgKH70XM2evLzrz5g5OU~ZKv48vRpK2M7fSUichQYjcGX8cS8ZsbUH-0VcM2oveMF5Xv6QFgCvadVaM2zUhe7puzv8NFKTfJQTyAlZMktBmTB83tBjPw2OoH1MPNcpzqx-w054LGjyPHiF

                  https://academic.oup.com/gji/article/157/1/399/2135083

                  Comentariu


                  • #10
                    In mod normal, ar trebui sa mai treaca inca vreo cativa ani pana crapa din nou acolo, dar e totusi GREU DE SPUS, nu ma pot hazarda la un pronostic pentru CAND. Cam la 10-20 de ani, +/- cativa ani, crapa serios acolo. Ultima data a crapat tare la 23 decembrie 2004, Macquarie, Mw 8,1.

                    Oare "ingustarea" placii I-A la coada sa, deci la terminatia sa sudica, nu are un rol in amplificarea tensiunilor pe structurile tectonice de acolo (regiunea Macquarie-Balleny), de langa tripla jonctiune intre placile Antarctica, Indo-Australiana si Pacifica ? Fiindca nu e chiar normal si ceva comun ca la fiecare 10-20 de ani +/-4-5 ani sa se produca, sistematic, cutremure foarte mari in aceeasi zona. Marile falii de decrosare din California si Turcia, de exemplu, se rup mult mai rar, cam la 150-200 de ani pe acelasi segment. Deci tripla jonctiune de acolo asigura o seismicitate mult mai mare decat a faliilor clasice de decrosare. E remarcabil acest lucru.

                    Cutremurul din Fiji s-a produs fix pe coltul de Nord-Est al Australienei. Bine ca a miscat, deocamdata, doar acolo, si nu in alta parte. Nu degeaba spuneam ca Indo-Australiana influenteaza, direct sau indirect, peste jumatate din zonele seismice majore ale Pamantului.

                    E ciudat, nu ? Din Fiji si Tonga pana in Asia si haaat departe in regiunea mediteraneana plus...Vrancea, fireste. Cam toate aceste zone sunt influentate, direct sau indirect, de miscarile Indo-Australienei.

                    Succesiunea marilor cutremure din COADA I-A, in ultimii 50 de ani: 1970, 1981, 1989, 1998, 2004. Sa vedem CAND VINE URMATORUL.

                    Au trecut aproape 14 ani de la ultimul cutremur din clasa asta, produs in zona Macquarie la 23 decembrie 2004 (Mw 8,1), si care a precedat megaseismul din Simeulue-Sumatra de la 26 decembrie 2004.

                    Comentariu


                    • #11
                      Despre megaseismele din Vest Sunda, Indonezia:

                      http://academic.emporia.edu/aberjame.../sundaarc.html

                      earthquake%20map.png

                      Comentariu


                      • #12
                        In figura de mai jos avem zonele rupte de megaseismele din Sumatra produse in 2004, 2005 si 2007:

                        Sunda_2007_ruptures_web.jpg

                        Sursa:http://www.tectonics.caltech.edu/out...ights/sumatra/

                        Oare ar mai putea fi de interes sectiunea Kep Mentawai ? Unii zic ca da, desi in 2007 acolo a avut deja loc un megaseism cu magnitudinea de 8,4 grade.

                        Comparison-of-interseismic-coupling-along-the-megathrust-with-the-rupture-areas-of-the.jpg

                        Sursa:https://www.researchgate.net/publica...medium=organic

                        Basic-active-structural-elements-and-historical-great-earthquakes-of-the-obliquely_W640.jpg

                        S-ar parea ca seismele din 2007 ar fi rupt o parte din segmentul rupt de megaseismul din 1833. De notat ca in 1833 a avut loc un mare cutremur si in Nepal, Himalaya, iar 5 ani mai tarziu a avut loc cutremurul vrancean major din 23 ianuarie 1838, asta dupa un cutremur moderat produs in Vrancea in aprilie 1835 (MGR 5,8-5,9 probabil).
                        Eu cred ca un eventual nou mare cutremur in sectiunea Kep Mentawai va veni in asociere cu un megaseism in Sudul Oceanului Indian, zona Macquarie (Mw cel putin 7,6-8,0). Stim ca probabilitatea e in crestere semnificativa pentru perioada 2019-2021, deci megaseism in Sudul Oceanului Indian, si pe urma vedem ce urmeaza dupa el.
                        Ah, in figura apare reprezentata si zona rupta de cutremurul de la Enggano din 2000, un eveniment care a avut si el importanta lui.

                        Comentariu


                        • #13
                          Aici avem reprezentata zona de subductie Makran, care a generat marele cutremur din 16 aprilie 2013 ,produs in Sud-Estul Iranului, la granita cu Pakistanul:

                          Makran-Subduction-Zone-MSZ-Eurasian-Indian-and-Arabian-Plate-Margins.png

                          Sursa: https://www.researchgate.net/publica..._around_Makran

                          Se vede bine si relatia cu placa Indiana.

                          Historical-earthquake-demonstration-of-eastern-and-western-parts-of-the-MSZ-CF.png

                          Comentariu


                          • #14
                            Se vede ca sistemul faliei Chaman, care desparte placa Indiana de cea Asiatica (si care include faliile Ghazaband si Ornach-Nal), se prelungeste dincolo de tripla jonctiune cu zona de fractura Owen, care desparte placile Arabica si Indiana.

                            Comentariu


                            • #15
                              Dorsala Carlsberg este o structura de divergenta in Vestul Oceanului Indian, intre placa Africana si placa Indo-Australiana:

                              Dorsala Carlsberg

                              Ea reprezinta de fapt sectiunea nordica a Dorsalei Indiene centrale si se intinde de la zona de tripla jonctiune de langa insula Rodrigues

                              220px-Rodrigues3d.png

                              https://en.wikipedia.org/wiki/Rodrigues_Triple_Junction

                              pana la jonctiunea cu zona de fractura Owen. De fapt, cutremurul din 29 aprilie 2019 s-a produs, se pare, in apropierea jonctiunii cu fractura Owen:

                              424px-Owen.svg.png

                              https://en.wikipedia.org/wiki/Owen_Fracture_Zone

                              Fractura Owen este o falie transformanta din Nord-Vestul Oceanului Indian care separa placa Arabica de cea Indo-Australiana. Fractura Owen are o extensie nord-estica, de la jonctiunea cu Dorsala Carlsberg pana la zona de subductie Makran si cu posibila prelungire in continent prin sistemul faliei Chaman.

                              Comentariu

                              Procesare...
                              X